România a promis 10% protecție strictă. Ministerul pune pe hartă doar 2,54%

București, 5 august 2026 - Agent Green, Comunitatea Declic, Greenpeace România, Federația Peisaj Deschis și Platforma pentru Adaptare Climatică avertizează că proiectul Ministerului Mediului reciclează în principal suprafețe deja protejate și nu construiește scheletul ecologic și scutul climatic de care depind natura, societatea și economia României.

Ministerul Mediului a publicat proiectul de ordin pentru desemnarea a 472 de zone prioritare pentru biodiversitate, care acoperă doar 2,54% din suprafața terestră a României. Acesta este rezultatul prezentat după șase ani de la începerea negocierilor și la trei ani de cartare, deși România și-a asumat contribuția la obiectivul european ca o treime din cele 30% de teritorii protejate până în 2030 să beneficieze de protecție strictă, iar investiția din PNRR a fost creată tocmai pentru identificarea și desemnarea acestor zone. [1]

Doar 0,25% din teritoriu este în afara ariilor deja protejate

Analiza bazei GIS publicate de minister arată că suprafețele terestre propuse însumează aproximativ 609.400 de hectare. Peste 90% dintre ele se află deja în arii naturale protejate existente: parcuri naționale și naturale, Rezervația Biosferei Delta Dunării, rezervații, monumente ale naturii, situri UNESCO și alte categorii de arii protejate. Suprafețele din afara ariilor naturale protejate însumează numai aproximativ 59.800 de hectare, adică doar 0,25% din teritoriul țării.

Includerea zonelor care beneficiază deja de diferite statute de conservare este necesară, dar nu poate fi prezentată drept progres către obiectivul de 10%. Ministerul nu construiește deocamdată o rețea națională nouă, coerentă și conectată, ci reunește sub o denumire nouă, în principal, suprafețe care existau deja pe hărțile conservării.

Mai mult, baza GIS publicată de minister indică faptul că numai aproximativ 26% din suprafața catalogului este încadrată exclusiv în regim de nonintervenție. Aproape 56% combină nonintervenția cu managementul activ, iar circa 18% este prevăzută exclusiv cu management activ. Legislația națională permite ambele regimuri în interiorul zonelor prioritare pentru biodiversitate, ceea ce obligă ministerul să demonstreze transparent ce suprafață îndeplinește efectiv criteriile europene ale protecției stricte. Simpla aplicare a etichetei „zonă prioritară pentru biodiversitate” nu oferă acest răspuns. [2]

Protecția strictă trebuie să fie scheletul viu al țării

Miza depășește cu mult conservarea unor specii sau habitate. Cele 10% trebuie să formeze nucleele naturale intacte și interconectate ale unei infrastructuri care susține întreaga țară: păstrează sursele de apă, protejează solurile, temperează căldura, reține carbonul și reduce efectele secetei, inundațiilor, incendiilor și eroziunii. Acest schelet ecologic este, în același timp, unul dintre ultimele scuturi climatice ale României.

Fără nuclee naturale sănătoase și fără coridoare care să le conecteze, nici restaurarea ecosistemelor degradate nu poate avea rezultate durabile. Regulamentul european privind refacerea naturii urmărește măsuri de restaurare care să acopere, la nivelul Uniunii, cel puțin 20% din suprafețele terestre și marine până în 2030 și cel puțin 30% din suprafața habitatelor vizate care nu se află într-o stare bună. Protecția strictă trebuie să ofere scheletul pe care să se sprijine această restaurare, nu o colecție de insule izolate și vulnerabile. [3]

„Ministerul livrează un simulacru de protecție: un derizoriu 2,54% obținut prin simpla reetichetare a pădurilor deja protejate, ambalat într-un Ordin de Ministru șubred și extrem de vulnerabil la atacurile din instanță. Fără o Hotărâre de Guvern și fără un moratoriu imediat pe cele 1,9 milioane de hectare identificate de experți, Ministerul lasă natura la discreția Romsilva și sabotează cel mai important proiect de conservare din istoria României.”

Organizațiile cer ministerului transparență asupra procesului de selecție:

„Cerem ministerului să publice toate propunerile primite de la specialiștii care au lucrat, în ultimii ani, pentru a carta zonele care ar trebui să beneficieze de protecție strictă. Apoi să explice, transparent, cum s-a ajuns de la 10% la 2,54%. Pe ce criterii s-a micșorat suprafața propusă spre protecție? Chiar nu există potențial, nu avem arii naturale valoroase? Sau ministerul a devenit avocatul unor interese private care nu au nicio legătură cu criteriile științifice de desemnare a zonelor de protecție strictă?”

„Protecția strictă a 10% din România trebuia să devină scheletul viu al țării. Nu doar un refugiu pentru biodiversitate, ci infrastructura naturală care ne susține societatea și economia: pădurile care păstrează apa și răcoresc teritoriul, râurile și zonele umede care atenuează seceta și inundațiile, solurile vii care susțin agricultura și ecosistemele intacte care absorb șocurile climatice. Acesta este scutul climatic pe care România încă îl mai poate construi.

Pe acest schelet trebuie să așezăm apoi mușchii restaurării. Putem investi miliarde în refacerea naturii degradate, dar, dacă nu avem nuclee sănătoase și interconectate din care viața să se poată extinde, vom restaura insule fragile, condamnate să se degradeze din nou. În schimb, ministerul ne oferă doar 2,54% din teritoriul țării, compus în cea mai mare parte din suprafețe aflate deja în arii protejate, și îi spune «prima etapă». Nu putem apăra România schimbând etichetele de pe hartă. Avem nevoie de protecție nouă, reală, permanentă și conectată”, declară Gabriel Păun, președintele Agent Green.

Ce lipsește din „prima etapă”

Ministerul afirmă că acesta este doar începutul procesului. Documentele publicate nu conțin însă un calendar pentru apropierea de obiectivul de 10%, suprafețe intermediare asumate, termene obligatorii, surse de finanțare sau un mecanism concret prin care următoarele etape vor completa ceea ce lipsește. În absența acestor garanții, expresia „prima etapă” riscă să devină formula administrativă prin care un rezultat insuficient este prezentat drept progres.

Evaluarea preliminară realizată de organizații indică faptul că aproximativ 80% dintre propunerile cartografice transmise de Agent Green, Greenpeace și Declic nu se regăsesc în forma publicată, inclusiv suprafețe pentru care existau acorduri din partea proprietarilor sau administratorilor. Ministerul nu a publicat o matrice completă a propunerilor primite, rezultatul evaluării fiecăreia și justificarea științifică ori juridică a acceptării sau respingerii lor.

Această lipsă de transparență este cu atât mai gravă cu cât Agent Green avertiza încă din 2023 că metodologia, criteriile și hărțile trebuie supuse unei consultări reale, că toate propunerile trebuie analizate și că echipa de experți trebuie să răspundă în scris fiecărei observații. Organizația solicita consultări de minimum 30 de zile, reprezentativitate pentru toate ecosistemele și conectivitate între suprafețele desemnate, astfel încât România să nu rămână cu insule izolate de natură.

În locul acestui proces, ministerul a publicat pe 3 august sute de fișe tehnice și întreaga bază cartografică, a acordat doar zece zile calendaristice pentru observații și a fixat dezbaterea publică pe 10 august, solicitând înscrierea până pe 7 august, ora 14:00. Practic, publicul și specialiștii au la dispoziție numai câteva zile pentru a analiza 472 de zone, sute de documente și o bază GIS națională, în plină perioadă de concedii. [4]

Ministerul justifică urgența prin riscul unei penalizări PNRR de până la 25,69 milioane de euro. Dar întârzierea instituțională acumulată în trei ani nu poate fi transferată publicului sub forma unei consultări făcute pe fugă. Urgența de a evita pierderea banilor nu poate înlocui obligația de a proteja natura pentru care au fost alocați.

„Nu contestăm nevoia adoptării rapide a unor măsuri de protecție. Contestăm folosirea vitezei pentru evitarea întrebărilor esențiale: ce s-a protejat cu adevărat în plus, ce propuneri au fost respinse, cine a decis și pe baza căror criterii? Un jalon PNRR nu poate fi bifat doar pentru că un ordin a fost publicat în Monitorul Oficial. El trebuie să producă rezultatul pentru care România a primit finanțarea”, transmit Agent Green, Greenpeace România și Comunitatea Declic.

„Întreaga clasă politică pare să fie ignorantă și lipsită de curaj în privința pericolului climatic. Altfel, ar înțelege că, dacă vrem să mai avem apă dulce și natură funcțională, trebuie să scoatem drujbele din cel puțin 10% din pădurile României”, declară Ciprian Gălușcă, Platforma pentru Adaptare Climatică.

Solicitările organizațiilor

Organizațiile solicită Ministerului Mediului:

• prezentarea listei integrale a propunerilor primite și a motivării acceptării sau respingerii fiecăreia;
• revizuirea catalogului astfel încât să includă suprafețe noi, reprezentative și conectate ecologic;
• protejarea tuturor pădurilor primare și seculare încă existente;
• publicarea unui calendar obligatoriu, cu termene și suprafețe intermediare, pentru atingerea obiectivului de 10%;
• instituirea unui moratoriu pentru toate zonele identificate până la desemnarea acestora, pentru a preveni declasarea lor, intenționată sau nu;
• demonstrarea clară a suprafețelor care îndeplinesc criteriile europene de protecție strictă.

România nu are nevoie de un catalog care să recicleze protecția existentă și să închidă un jalon administrativ. Are nevoie de acel schelet viu al țării fără de care biodiversitatea, apa, agricultura, economia și comunitățile vor deveni tot mai vulnerabile în fața crizei climatice.

10% înseamnă 10%. Nu 2,54%, nu o etichetă nouă și nu o promisiune fără termen.

Contacte pentru presă

• Agent Green: office@agentgreen.org
• Greenpeace România: mihnea.matache@greenpeace.org
• Platforma pentru Adaptare Climatică: contact@adaptareclimatica.ro

Surse

1. Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030. Comisia Europeană.
2. OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate. Portal Legislativ.
3. Regulamentul (UE) 2024/1991 privind refacerea naturii. EUR-Lex.
4. Proiectul de ordin privind aprobarea Catalogului național al zonelor prioritare pentru biodiversitate. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.