Domogled: Agent Green cere expertiză independentă pentru incendii

București, 7 octombrie 2026 – Asociația Agent Green solicită o expertiză internațională independentă asupra incendiilor din Parcul Național Domogled–Valea Cernei, asupra cronologiei intervenției și asupra noilor norme forestiere pregătite de Ministerul Mediului. Cele două noutăți ale zilei se leagă direct: IGSU confirmă că intervenția a fost ridicată la comandă națională și suplimentată decisiv abia la sfârșitul lunii septembrie, iar Ministerul propune acum reguli care pot transforma eșecul instituțional într-o ofensivă generală împotriva lemnului mort și a structurii naturale a pădurilor.

Răspunsul IGSU nr. C/1255 din 7 octombrie confirmă că, până la 28 septembrie, intervenția a fost condusă la nivel județean. Punctul Operativ Avansat și comanda integrată la nivel național au fost operaționalizate la 29 septembrie. DSU a cerut acordul Comisiei Europene pentru folosirea elicopterului rescEU găzduit în România la 28 septembrie, aeronava intrând în dispozitiv la 29 septembrie; un al treilea elicopter a fost introdus la 1 octombrie. La 4 octombrie, perimetrele în care existau focare active însumau aproximativ 613 hectare, fără ca această cifră să reprezinte suprafața efectiv arsă. IGSU confirmă totodată că România nu a activat formal Mecanismul European de Protecție Civilă și nu a solicitat Copernicus EMS Rapid Mapping [1].

Agent Green a transmis alarma națională și internațională la 28 septembrie, după aproape șapte săptămâni de incendiu. Nu afirmăm, în lipsa jurnalelor operative, că sesizarea noastră a determinat escaladarea intervenției. Coincidența cronologică este însă evidentă și impune întrebarea pe care răspunsul IGSU nu o rezolvă: cum ar fi arătat Domogledul astăzi dacă dispozitivul, comanda națională, monitorizarea termică și capacitatea rescEU mobilizate din 29 septembrie ar fi fost folosite din primele zile?

IGSU justifică nesolicitarea sprijinului european suplimentar prin suficiența resurselor naționale, accesul dificil, limitele de siguranță pentru echipe și riscul aglomerării spațiului aerian [1]. Aceste explicații pot fi plauzibile pentru anumite sectoare și anumite momente, dar nu pot fi validate de instituțiile care au luat deciziile. Incendiul din regiunea carstică Goriška Kras, Slovenia, a demonstrat că terenul calcaros și dificil nu exclude intervenția europeană coordonată: în 2022, UE a coordonat trei avioane, cinci elicoptere și o echipă terestră internațională, iar Slovenia a activat Copernicus EMS pentru urmărirea incendiului [2] [3]. Precedentul nu dictează tactica pentru Domogled, dar infirmă ideea că ajutorul european ar fi, prin definiție, inutil sau nesigur.

România are specialiști valoroși, dar încă prea puțini cu experiență interdisciplinară demonstrată în ecologia incendiilor forestiere severe, mai ales în păduri temperate, teren carstic și arii strict protejate. Evaluarea nu poate rămâne în interiorul aceluiași lanț administrativ și nici nu poate fi condusă exclusiv de structurile silvice implicate. Agent Green cere constituirea imediată a unui panel extern, independent de Guvern, IGSU, Romsilva și administrația parcului, cu experți JRC/EFFIS, Copernicus EMS, specialiști în comandă operațională din state europene cu experiență și cercetători independenți în ecologia focului, biologia conservării, hidrologie, pedologie, climatologie, geomorfologie și teledetecție. Silvicultura trebuie să participe, dar nu să monopolizeze o evaluare care privește un ecosistem, nu o rezervă de masă lemnoasă.

Mandatul expertizei trebuie să includă cronologia completă din 9 august până în prezent, criteriile de declarare a lichidării primului incendiu la 25 august, monitorizarea dintre 25 august și 2 septembrie, dimensionarea resurselor, nesolicitarea sprijinului european suplimentar, neactivarea Copernicus Rapid Mapping, impactul asupra habitatului prioritar 9530* [13] și un protocol nou pentru incendiile care vor deveni mai frecvente și mai agresive odată cu încălzirea climei [12]. Politicul trebuie să stea deoparte: raportul trebuie publicat integral, cu datele brute și eventualele opinii separate ale experților.

În același timp, Ministerul Mediului a pus în consultare un proiect de ordin privind prevenirea și apărarea împotriva incendiilor care se aplică tuturor pădurilor, fără garanții explicite pentru parcuri naționale, zone strict protejate, păduri virgine și cvasivirgine sau habitate Natura 2000. Proiectul cere o „stare corespunzătoare de igienă” prin extragerea arborilor uscați, lâncezi, rupți sau doborâți și, după incendii, „exploatarea imediată” a arborilor afectați și pregătirea terenului pentru replantare [4].

Contradicția se află chiar în referatul Ministerului: documentul recunoaște că incendiile de resturi de exploatare apar în parcele deschise, unde materialul combustibil este fin și cu umiditate scăzută, iar uscăciunea terenului și vegetației crește din cauza expunerii produse prin exploatare [4]. Cu alte cuvinte, Ministerul descrie corect mecanismul prin care deschiderea coronamentului usucă terenul, apoi propune mai multe extrageri ca soluție generală.

Știința nu susține echivalarea lemnului mort gros cu vegetația fină care propagă rapid focul. Sinteza Comisiei Europene arată că piesele mari de lemn mort ard lent și contribuie relativ puțin la intensitatea incendiului, iar exploatarea de salvare nu reduce automat combustibilul fin [5]. JRC arată și că pădurile primare și seculare pot fi mai puțin predispuse incendiilor datorită structurii lor complexe, microclimatului și umidității lemnului gros aflat în descompunere [6]. Alte cercetări demonstrează că lemnul mort poate funcționa ca rezervor de apă [7], iar materia organică eliberată îmbunătățește porozitatea solului, numărul microporilor și retenția apei [8]. Exploatarea de salvare poate chiar crește încărcătura de combustibil lemnos fin [11].

Agent Green cere retragerea obligațiilor generale de extragere a lemnului mort și de exploatare imediată după incendii. Managementul combustibilului fin trebuie să fie țintit în jurul localităților, infrastructurii și punctelor cu risc demonstrat, nu transformat într-un pretext pentru exploatarea ariilor protejate. Normele silvice trebuie rescrise pentru climă: fără deschideri planificate compacte mai mari de 0,2 hectare, cu praguri mai mici în habitate sensibile; fără lărgirea golurilor naturale; cu păduri amestecate, pluriene și multietajate, regenerare naturală, arbori-habitat, lemn mort și continuitatea coronamentului. Cercetarea europeană arată că golurile de 150–300 m² pot păstra în mare măsură microclimatul forestier [9], iar legislația europeană privind restaurarea naturii cere tendințe crescătoare pentru lemnul mort și structurile forestiere neuniforme [10].

„După aproape două luni de foc, statul nu poate cere pădurii să plătească pentru întârzierea instituțiilor. Nu acceptăm ca autopsia Domogledului să fie făcută de aceleași instituții care au condus intervenția, iar tratamentul pentru toate pădurile să fie prescris exclusiv de silvicultura «igienizării». Vrem experți independenți din afara României, politica afară din laborator și științele naturii la masa deciziei. Nu adaptăm natura la incompetență; adaptăm prevenția, intervenția și silvicultura la schimbările climatice”, declară Gabriel Păun, președintele Agent Green.

Agent Green a depus deja un denunț penal privind modul de gestionare a incendiilor și va transmite răspunsul IGSU și solicitarea de clarificări ca înscrisuri suplimentare. Denunțul nu stabilește vinovății și nu vizează pompierii sau personalul din linia întâi, ci cere conservarea probelor și verificarea independentă a deciziilor strategice. Organizația solicită totodată Ministerului Mediului suspendarea proiectului în forma actuală și organizarea unei dezbateri publice reale, cu participarea experților independenți din științele naturii.

Contact presă: Gabriel Păun, președinte Agent Green — office@agentgreen.org