UE arde aproape jumătate din lemnul recoltat și numește asta „energie verde”. 44 de organizații cer oprirea subvențiilor

București, 24 septembrie 2026 – Agent Green se alătură unei coaliții internaționale formate din 44 de organizații neguvernamentale din Europa, America de Nord, Asia și Africa, care publică astăzi documentul de poziție „De ce UE trebuie să oprească subvențiile pentru arderea copacilor: o eroare de politică publică ce trebuie corectată”.

Documentul este transmis miniștrilor responsabili de mediu și protecția naturii din Europa. În România, Agent Green îl înaintează ministrei Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, cu solicitarea ca Guvernul să susțină activ corectarea legislației europene și încetarea stimulentelor publice pentru arderea lemnului.

Cifrele descriu una dintre cele mai costisitoare contradicții ale politicii climatice europene: aproape jumătate – 47% – din întregul volum de lemn recoltat anual în Uniunea Europeană este ars pentru a produce doar aproximativ 9% din energia consumată. Arderea biomasei lemnoase eliberează la coș, pentru fiecare unitate de energie produsă, mai mult dioxid de carbon decât cărbunele și majoritatea combustibililor fosili. Cu toate acestea, emisiile sunt în continuare tratate ca zero în Schema UE de comercializare a certificatelor de emisii – EU ETS.

Această convenție contabilă nu schimbă fizica atmosferei. Carbonul este eliberat imediat prin ardere, în timp ce refacerea arborilor și recaptarea unei cantități echivalente de CO₂ pot dura decenii sau chiar mai mult. În intervalul critic în care omenirea trebuie să reducă drastic emisiile, arderea lemnului adaugă carbon în atmosferă și reduce simultan capacitatea pădurilor de a-l absorbi.

În 2022, emisiile rezultate din arderea biomasei au echivalat cu 15,7% din emisiile întregului sector energetic al Uniunii Europene, un volum comparabil cu emisiile întregii economii germane din acel an. În același timp, capacitatea pădurilor și terenurilor Uniunii Europene de a absorbi carbon a scăzut cu 43% față de 2001. Consiliul Științific Consultativ European privind Schimbările Climatice a legat această degradare inclusiv de creșterea utilizării bioenergiei.

„Dacă scoți un arbore din pădure, îl arzi și declari emisiile drept zero, nu ai decarbonizat energia. Ai decarbonizat doar contabilitatea. Atmosfera primește carbonul, pădurea își pierde capacitatea de absorbție, iar contribuabilul plătește pentru ambele”, declară Gabriel Păun, președintele Agent Green.

Pădurile sunt transformate în combustibil cu bani publici

Includerea biomasei lemnoase în Directiva privind energia din surse regenerabile – RED – a creat o cerere artificială uriașă pentru lemn. Deoarece aproape orice categorie de lemn poate fi arsă, subvențiile au dat valoare energetică inclusiv arborilor și sortimentelor care anterior nu aveau o piață comercială. Trunchiuri, lemn provenit din păduri bătrâne, arbori cu forme sau dimensiuni necorespunzătoare industriei și așa-numitul lemn „de calitate inferioară” pot ajunge în centrale și fabrici de peleți.

Consecințele se extind mult dincolo de pierderea arborilor. Exploatările intensive și tăierile rase reduc carbonul stocat în sol, perturbă circuitul apei, diminuează capacitatea pădurilor de a răcori și purifica aerul, fragmentează habitatele și accelerează declinul biodiversității. Analizele imaginilor satelitare indică inclusiv o creștere a exploatărilor forestiere în siturile Natura 2000, în timp ce majoritatea habitatelor și speciilor protejate de această rețea se află deja într-o stare de conservare nefavorabilă.

Europa plătește masiv pentru această distrugere. Numai în 2024, cetățenii Uniunii Europene au achitat, prin taxe și facturi la energie, aproximativ 15 miliarde de euro pentru susținerea bioenergiei. Din 2015 până în prezent, sprijinul public depășește 180 de miliarde de euro, iar documentul avertizează că valoarea reală este mai mare, deoarece datele raportate de unele state sunt incomplete. În plus, companiile care ard biomasă considerată conformă cu RED nu trebuie să achite certificate EU ETS pentru emisiile produse.

Costul direct al electricității produse din biomasă este de trei până la patru ori mai mare decât cel al unor alternative regenerabile mai curate. Subvențiile mențin artificial în funcțiune un model energetic slab, în timp ce aceleași resurse ar putea finanța izolarea clădirilor, pompele de căldură, energia solară și eoliană, stocarea energiei și modernizarea rețelelor.

Cererea subvenționată pentru combustibil lemnos crește și prețurile pentru celelalte industrii care folosesc lemnul, afectând producătorii de mobilă, construcții, hârtie, panouri și materiale izolatoare, dar și gospodăriile care încă depind de lemn pentru încălzire. Organizații industriale europene, întreprinderi mici și mijlocii și chiar companii precum IKEA au cerut eliminarea stimulentelor care favorizează arderea în detrimentul reutilizării, reciclării și folosirii lemnului în produse cu durată lungă de viață.

O amenințare și pentru sănătatea publică

Arderea lemnului agravează poluarea aerului în orașe, în regiunile montane și în comunitățile rurale. Fumul conține particule PM10, PM2,5, PM1 și particule ultrafine care pot pătrunde adânc în plămâni și în organism. Copiii, persoanele în vârstă și cei cu boli respiratorii sau cardiovasculare sunt cei mai vulnerabili.

Documentul prezintă dovezi potrivit cărora arderea lemnului poate produce mai multe particule fine toxice decât cărbunele, pentru toate tipurile de instalații analizate. Sobele moderne pot reduce masa particulelor emise, dar există indicii că pot genera un număr mai mare de particule ultrafine. Fumul de lemn este recunoscut drept un risc sanitar major, iar orașe precum Londra și Paris au început deja să restricționeze arderea lemnului.

România nu își poate arde ieșirea din criza climatică

România este deosebit de expusă acestei erori de politică energetică. Potrivit datelor analizate în document, biomasa solidă reprezenta în 2020 aproximativ 57,3% din consumul de energie raportat oficial drept regenerabil în România, iar biomasa lemnoasă primară reprezenta singură aproximativ 28,7%.

Această dependență nu trebuie perpetuată prin centrale noi și subvenții suplimentare. Pădurilor României li se cere simultan să stocheze carbon, să răcorească teritoriul, să rețină apa, să reducă efectele secetei și inundațiilor și să protejeze biodiversitatea. Ele nu pot îndeplini aceste funcții dacă sunt transformate, cu bani publici, în combustibil.

Mai multe state europene au început deja retragerea. Țările de Jos au eliminat în 2022 subvențiile pentru centrale noi pe biomasă destinate producerii electricității și încălzirii. Polonia a exclus în 2025 de la finanțare energia produsă din biomasă lemnoasă primară. Franța a redus sau eliminat mai multe scheme de sprijin, iar Danemarca a anunțat în 2026 intenția de a renunța treptat la importurile de biomasă. Tot mai multe rețele urbane de termoficare aleg pompe de căldură industriale, cazane electrice și energie geotermală în locul arderii lemnului.

Cele două schimbări cerute Uniunii Europene

Coaliția solicită ca, în viitorul pachet european privind clima și energia de după 2030, biomasa lemnoasă să fie eliminată complet din lista surselor regenerabile prevăzută de Directiva RED. Inclusiv resturile provenite din exploatarea și prelucrarea lemnului trebuie scoase din categoriile care beneficiază automat de promovare și sprijin public.

În același timp, Uniunea Europeană trebuie să înceteze tratarea emisiilor biomasei lemnoase drept zero în cadrul EU ETS. Centralele trebuie să raporteze și să suporte costul emisiilor reale eliberate prin ardere, la fel ca ceilalți producători de energie.

Miliardele de euro economisite trebuie redirecționate către reducerea consumului de energie, izolarea clădirilor, stocare, modernizarea rețelelor, electrificarea încălzirii, refacerea ecosistemelor forestiere și stimularea unei silviculturi cu acoperire forestieră continuă, în locul tăierilor rase.

Demersul nu solicită interzicerea imediată a utilizării lemnului acolo unde oamenii nu au încă alternative. Solicită ca Uniunea Europeană să nu mai plătească marile companii pentru a arde tot mai mulți arbori și să nu mai prezinte această ardere drept soluție climatică.

Agent Green îi solicită ministrei Diana Buzoianu să susțină public aceste două reforme, să le introducă în poziția oficială a României în negocierile europene și să oprească finanțarea națională a proiectelor care transformă pădurile în combustibil.

Citiți și descărcați documentul integral: „De ce UE trebuie să oprească subvențiile pentru arderea copacilor – o eroare de politică publică ce trebuie corectată”.