Bușteni, România – 29 ianuarie 2017
SPORTIVII CER PROTEJAREA STRICTĂ A PĂDURILOR VIRGINE ȘI A PARCURILOR NAȚIONALE
VALOREA PĂDURILOR VIRGINE ȘI A PARCURILOR NAȚIONALE
Cele mai semnificative suprafețe cu păduri virgine din Europa sunt adăpostite în munții Carpați, în special în România, Ucraina și Slovaica. Aproximativ 2/3 din pădurile virgine din Uniunea Europeană sunt în Carpații Românești. Alături de Ucraina, România este cea mai importantă țară din lume care adăpostește făgete primare formate după ultima eră glaciară. Izvoarele Nerei adăpostesc cea mai mare pădure virgină de fag din Uniunea Europeană, iar munții Giumalău cea mai vastă pădure virgină de conifer din Uniunea Europeană. Aceste păduri reprezintă legătura și locul de întâlnire dintre trecut și viitor.
România a câștigat după Revoluție 13 parcuri naționale. Înainte de Revoluție doar Retezatul avea acest statut câștigat în anul 1935. Pădurile din aceste parcuri înseamnă totuși doar 1 % din suprafața țării însă importanța lor este crucială pentru identitatea naturală, culturală și istorică a țării. Parcurile naționale reprezintă adăpost pentru aproape toate miile de specii de flora și de faună prezente în România. Ele reprezintă principala rezervă de biodiversitate și de aer curat. Nu în ultimul rând, parcurile naționale sunt străbătute de poteci emblematice unde mai toți alpiniștii Români și-au început cariera și continuă să se antreneze. Crestele și văile glaciare ale Retezatului sau din munții Rodnei. Creasta Pietrei Craiului sau Cheile Nerei sunt doar câteva din parcurile unde pădurile trebuie să rămână neatinse de topor, drujbă și buldozere.
PROBLEMA
Primul inventar al pădurilor virgine datează din anul 2005. Pe atunci se descoperiseră aproximativ 218.000 hectare de astfel de păduri. Imediat dup ce inventarul a fost înmânat Guvernului României a început degradarea sistematică a acestor păduri monumentale de teama că industria lemnului ar putea pierde material lemnos semnificativ. Pe atunci pădurile virgine se aflau în proprietatea Statului. După ce au început retrocedările problema s-a agravat iar distrugerea continuă și astăzi. În prezent Garda Forestieră îngreunează în multe cazuri includerea pădurilor virgine în Catalogul Național. Nu se știe cu precizie cât s-a pierdut și cât a mai rămas. Se știe doar că în ciuda eforturilor supraomenesti ale ONG-urilor și ale UNESCO World Heritage, în prezent doar aproximativ 10% din pădurile virgine sunt în Catalogul Național al Pădurilor Vrigine și parte din Patrimoniul Mondial Natural UNESCO. Viteza cu care se pierd ultimele păduri virgine este mai mare decât cea cu care se protejează.
În ceea ce privește parcurile naționale, acestea nu corepsund exigențelor IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii) și anume ca exploatările forestiere comerciale să nu fie premise. Parcurile naționale din România nu au o zonă centrală de non-intervenție și pe cea mai mare suprafață a lor se exploatează la fel ca o pădure oarecare. Practic, Retezatul, Rodna, Calimanii, Piatra Craiului și toți ceilalți munți arătau mai bine înainte să devină parcuri naționale. Planurile de management reprezintă de fapt planuri de exploatare și degreadare. Așa se face că pe unele trasee pe care le cunoaștem de când eram mici au dispărut chiar și arborii cu marcaje tursitice. Pădurile din parcurile naționale înseamnă doar 1% din suprafața țării.
SOLUȚIA
Noi, sportivii semnatari ai acestui memorandum, cerem Guvernului României să asigure o protecție rapidă și strictă a ultimelor păduri virgine și a parcurilor naționale și să ia următoarele decizii:
– Să impună imediat un moratoriu la exploatarea tuturor pădurilor care au potential de a îndeplini criteriile stabilite de lege pentru păduri virgine și cvasivirgine și să finalizeze urgent catalogul național al pădurilor virgine
– Garda Forestieră să asigure respectarea moratoriului și a legislației în vigoare pentru protejarea pădurilor virgine: OM 3397/2012 și OM 2525/2016
– Să interzică exploatările forestiere în parcurile naționale
– Să ofere compensații anuale proprietarilor de păduri virgine și din parcuri naționale unde intervențiile nu sunt premise sau să le facă o ofertă de cumpărare pentru a trece aceste păduri în proprietatea Statului
