Domnule Prim – Ministru,
Subscrisa, Asociația Agent Green, în temeiul OG 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, vă solicităm următoarele:
1. Să dispuneți. efectuarea unui control privind modalitatea dea plicare a Planului Național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România, adoptat prin Ordinul Ministrului mediului nr 625/2018.
2. Să respingeți propunerea de OUG formulată de Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, dl Tantzos Barna
Motivele petiției
1. Cu privire la Planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România, adoptat prin Ordinul 625/2018
Ursus arctos (ursul brun) este protejat prin Directiva Habitate 92/43/CEE:
Anexa II
Conform acestui act normativ, obiectivele minime de conservare a acestei specii trebuiau să fie adoptate prin planul de management ale ariilor naturale protejate, CONSERVARE și SPECII DE ANIMALE ȘI PLANTE DE IMPORTANȚĂ COMUNITARĂ A CĂROR CONSERVARE NECESITĂ DESEMNAREA UNOR ARII SPECIALE DE
Anexa IV – SPECIILE DE ANIMALE ȘI PLANTE DE IMPORTANȚĂ COMUNITARĂ
CARE AU NEVOIE DE PROTECȚIE STRICTĂ
La nivel național directiva habitate a fost transpusă în România prin OUG
57/2007, fiind menținut același regim de protecție strictă, conform OUG 57/2007, (art 4 pct 34, al 21 al 6 și 7).
Conform acestui act normativ, obiectivele minime de conservare a acestei specii trebuiau sa fie adoptate prin planul de management ale ariilor protejate, conform OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice (art 4 pct 34, 21, 6 si 7).
De asemenea, Planul menționat stabilea un program minuțios de gestionare a acestei specii, care viza atât managementul general și științific, evaluarea numărului de exemplare, a tendințelor, evaluarea capacității habitatelor de menținere a speciei, cât și gestionarea situațiilor de conflict om urs și stabilirea unor măsuri de prevenție.
Din 2018 și până în prezent acest plan nu a fost pus în aplicare, ajungându-se la situația prezentă, în care, fără a se lua niciun fel de măsuri de protecție a acestei specii strict protejate se trece direct la măsuri de intenvenție directă și chiar la măsuri capitale, prin OUG, adoptată fără consultarea publicului și fără consultarea unor specialiști, fără respectarea cerințelor dreptului european privind aplicarea măsurilor de conservare a speciei.
Lipsa măsurilor de management și de protecție și neimplemnetarea planului de acțiune pot să conducă la o nouă procedură de infringement împotriva României, pe lângă numeroasele proceduri deja deschise care vizează transpunerea, implementarea și aplicarea greșită a dreptului european în privința protecției mediului. Vă solicităm să opriți executarea greșită a măsurilor de gestiune a speciei de urs și de a determina aplicarea Planului adoptat care conține măsuri concrete, științifice care să prevină și situațiile de conflict om-urs, cu implicarea tuturor factorilor implicați.
Vă rugăm să dispuneți de urgență efectuarea unui control la Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor și adoptarea unor măsuri de urgență în conformitate cu măsurile stabilite în Planul național de acțiune pentru conservarea speciei de urs brun în România.
2. Cu privire la propunerea de OUG formulată de Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor
Aceasta propunere de OUG este neconstituțională. Situațiile de urgență pentru care Guvernul României poate emite astfel de ordonanțe, nu sunt justificate în speță. Specia de urs brun nu este o specie ucigașă, situațiile de conflict putând fi soluționate conform măsurilor stabilite deja prin Planul național de acțiune pentru conservarea speciei de urs brun în România, care așteaptă numai punerea lor în aplicare. Prin urmare, nu este justificată emiterea unei ordonanțe de urgență care nu se referă la acest plan și la niciuna dintre măsurile de management a unei specii aflate în protecție strictă.
O astfel de propunere poate să fie adoptată NUMAI ținând cont de obiectivele de management al speciei strict protejate, cu consultarea publicului și mai ales cu consultarea Comisiei Europene.
Ordonanța propune o procedură de intervenție care permite uciderea ursoaicelor cu pui, precum și unor exemplare fără a se analiza starea de dezvoltare sau sexul exemplarului. Aceasta ar însemna chiar uciderea unor pui de urs. Astfel de intervenții realizate fără respectarea măsurilor de management a speciei protejate, conform planului de acțiune menționat și descris pe scurt mai jos, vor conduce fără îndoială la încălcarea regimului de protecție și la declanșarea unor proceduri de infringement.
Propunerea de ordonanță prevede la art al 2 că puii rămași după uciderea mamei ar fi duse la centre de reabilitare sau adăposturi autorizate. Totuși, acestea NU sunt deținute și /sau administrate de stat și nu este cunoscută posibilitatea de relocare a acestor pui în astfel de centre. Daca se depășește numărul de pui care pot fi gazduiți ce facem cu ei? Soluția probabil ar fi tot împușcarea puilor permisă de OUG? Astfel de măsuri pot compromite evoluția viitoare a speciei determinând intrarea ei în declin și prin urmare o nouă procedură de infringement împotriva României.
Echipa de intervenție descrisă de proiectul de OUG nu are niciun specialist, deși Planul de acțiune conține o măsură care vizează tocmai acreditarea și folosirea unor specialiști pentru astfel de situații. Primarii sau viceprimarii nu au experiența și pregătirea științifică necesară pentru a conduce astfel de intervenții. Nici ceilalți membri ai echipei nu reprezintă personal calificat.
Metodele de intervenție descrise nu au niciun fundament și nu conțin o procedură concretă, implementarea lor urmând a nu fi aplicabilă, cu excepția măsurii cu împușcarea care ar putea să devină în acest fel o regulă. Astfel:
– experiența anterioară indică faptul că sunt puțini medici veterinari care pot acționa în situații de urgență. Nu au dotări specifice, nu dețin și nu doresc sa dețină substanțe tranchilizante care costa mult și expiră repede și fac obiectul unor proceduri specifice pentru gestionare.
– personalul tehnic de specialitate al Gărzii Forestiere este subdimensionat și în imposibilitate fizică de a fi prezent la evenimente simultane. În plus acest personal nici nu este specializat în protecția biodiversității, un sens mai mare fiind ca prezenți să fie angajați ai Gărzii de Mediu.
– fără o analiza concreta a dotărilor logistice existente la data prezentei OUG nu poate fi vorba de intervenții eficiente prin tranchilizare și relocare. Exista puține arme de tranchilizare la nivel național iar logistica pentru transport este total deficitară existând la acesta data circa 5 astfel de cuști de transport în dotarea centrelor de reabilitare, grădinilor zoologice sau a unor administrații de arii protejate sau instituții de cercetare. Cum se face relocarea daca nu ai dotări? O arma si accesoriile costa foarte mult. Numai arma este minim 5000 euro. Câți medici vor cumpăra astfel de arme? Din ce bugete? Daca acum toate unitățile de Jandarmerie Județene dețin și folosesc arme de tranchilizare de ce sunt forțați medicii locali sa cumpere arme pe care le folosesc rar sau niciodată (conform art 6 din proiectul de ordonanță medicul veterinar ar fi cel care ar trebui sa dețină arma și să reușească tranchilizarea și eutanasierea ursului .
– cu privire la marcarea şi monitorizarea exemplarelor tranchilizate şi relocate care s- ar realiza prin montarea unor colare GPS. Cine montează și cine gestionează datele transmise de aceste colare, dat fiind ca acestea transmit zilnic un flux de date prin intermediul unor mesaje telefonice. Trebuie împuternicită o instituție care să aibe capacitatea și experiența necesară precum și personal specializat care să se ocupe de așa ceva.
Extragerea ursului prin împușcare nu este condiționată de implementarea măsurilor de prevenție indicate în Planul de acțiune. Uciderea trebuie să aibă loc numai după ce au fost încercate celelalte măsuri și acestea au eșuat. Prezenta propunere nu face absolut nicio referire la alte măsuri de prevenție, bazându-se numai pe observația numărului de ori în care ursul vine în comunitățile umane, lucru relativ de observat datorită asemănării între urși, nu ai garanția că ursul de azi este același ca cel de acum o lună.
Cu privire la sesizarea la 112, nu este clar din proiect cum anume vor reuși să înștiințeze vânătorii care administrează fondurile cinegetice, cooptați în această procedură. Nu are cum sa funcționeze un astfel de sistem. Entitățile private nu sunt la dispoziția instituțiilor statului.
Redăm mai sus câteva din măsurile Planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România, adoptat prin Ordinul 625/2018.
I. Obiectivul 1, Acțiunea 1.1 din Plan, conservarea habitatului speciei urs brun în România
1. Presupune realizarea cartării arealului de distribuție al speciei de urs brun în România.
2. Presupune realizarea reglementării măsurilor propuse și validate din ghidurile realizate în proiectele finalizate anterior, ce vizează conservarea și managementul speciei de urs brun și a habitatelor specifice (norme metodologice – tehnice aplicabile în stabilirea condiţiilor/luarea deciziilor de acordare a avizelor/acordurilor/autorizaţiilor pentru planuri/proiecte/activităţi care afectează habitatele favorabile speciei urs brun pentru reducerea/eliminarea:
• impactului proiectelor/planurilor/activităţilor antropice (infrastructura de transport, parcuri de producţie energie alternativă, dezvoltare zone rezidenţiale, infrastructură turistică, etc.);
• impactului activităţilor antropice (turism, colectare fructe de pădure/ciuperci, lucrări silvice şi cinegetice, exploatare resurse naturale, etc.) asupra speciei urs brun, realizate în habitatul natural.
3. Presupune crearea unei comisii de specialiști cu rol de analiză și selecție a informațiilor din ghidurile realizate anterior care se pot transforma în norme tehnice aplicabile și pot propune realizarea altor ghiduri care să conțină măsurile necesare pentru a realiza un management conservativ al speciei.
4. Presupune realizarea de norme la nivel central care să asigure implicarea gestionarilor fondurilor cinegetice în procedura de avizare a diferitelor planuri/proiecte/studii/activităţi de utilizare a resurselor naturale (silvic, agricol,resurse minerale, alte resurse naturale, etc.) şi a teritoriului (PUG, PUZ), care afectează specia urs brun, în special şi fauna de interes cinegetic, în general.
5. Presupune reglementarea avizării amenajamentelor pastorale în vederea armonizării planurilor agro/silvo/pastorale şi de urbanism cu potenţial impact
asupra managementului speciei urs brun.
6. Presupune realizarea unui studiu privind impactul activităţilor de recoltare
ciuperci şi fructe de pădure asupra populaţiei de urs brun.
7. Propune modificarea Ordinului nr. 410 din 11 aprilie 2008 (pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor şi animalelor din flora şi, respectiv, fauna sălbatice şi a importului acestora), astfel încât autorizarea recoltării produselor accesorii pădurii să se realizeze în funcţie de rezultatele studiului menționat la pct 6.
8. Presupune realizarea unui studiu pentru determinarea dietei speciei urs brun în condiţiile actuale din România, în vederea evaluării resurselor trofice necesare şi disponibile, la nivel naţional pentru fiecare judeţ, avându-se în vedere în vedere zonele în care se administrează hrană suplimentară/complementară pentru specia urs brun şi zone în care nu se administrează.
9. Presupunerealizareauneibazededateon-linelaniveldeMinisterulMediului, cu privire la conservarea habitatului natural şi managementul speciei urs brun, care să cuprindă: habitatele favorabile, coridoare ecologice, zonarea managementului speciei, zonă intravilan, proiecte naţionale/regionale/locale de infrastructură, precum şi alte date privind activităţi care pot afecta habitatul şi managementul speciei, rezultatele studiilor privind evaluarea mărimii populaţiei de urs brun, calitatea habitatelor specifice.
10.Presupune elaborarea de ghiduri pentru evaluarea impactului activităţilor antropice asupra populaţiilor de urs, referitoare la construcţiile noi (transport, energie, turism), la schimbarea utilizării terenului, activităţi de extragere e resurselor naturale care afectează resursa trofică a speciei sau duc la deteriorarea calităţii habitatelor, inclusiv efectul cumulativ al acestora.
11.Presupune realizarea unui studiu privind impactul utilizării unui nou habitat de către populaţia de urs brun, în comparaţie cu utilizarea habitatului tradiţional, asupra activităţilor antropice tradiţionale realizate în aceste zone.
II. Obiectivul 1, Acțiunea 1.2 din Plan, controlul dezvoltării zonelor antropizate
1. Presupune reglementarea dezvoltării intravilanului în zonele cheie pentru specia urs, respectiv, dacă au fost realizate ghiduri de bune practici cu recomandări privind utilizarea teritoriului în zonele frecventate de urşi, astfel încât aceştia să nu fie afectaţi de dezvoltarea intravilanului. Identificarea unor măsuri compensato-rii pentru proprietarii de terenuri din aceste zone, cărora li se impun măsuri de limitare a utilizării terenurilor respective.
2. Presupune reglementarea asumării responsabilităţii pentru proprietar şi autorităţi locale, care realizează/aprobă construcţii permanente în habitatul favorabil speciei urs brun, prin acte normative.
3. Presupunerealizareaderecomandăripentruincluderealorînregulamentulde urbanism a unor măsuri speciale pentru construcţii/amenajări, asumate de proprietar şi autoritatea locală (consiliul local, primărie, consiliul judeţean, etc.).
III. Obiectivul 1, Acțiunea 1.3 din Plan, monitorizarea populației de urs brun la nivel național
1. Presupunerealizareamonitorizăriistăriideconservareapopulațieideursbrun, fundamentată pe metode bazate pe analize genetice, vizând: estimarea mărimii şi structurii populaţiei (estimarea periodică a populaţiei, natalitatea şi mortalitatea în cadrul populaţiei de urs brun, dinamica populaţiei, identificarea zonelor în care se înregistrează mortalităţi ridicate cauzate de om, precum şi evaluarea stării de sănătate a populaţiei de urs brun), evaluarea calităţii habitatelor, identificare presiuni şi ameninţări, precum și stabilirea potenţialului evolutiv şi al viabilităţii genetice şi pentru detectarea timpurie a problemelor genetice (consangvinizare) în cadrul populaţiei de urs la nivel naţional, precum și stabilirea nivelului fluxului de gene în cadrul populaţiei de urs la nivel naţional.
2. Presupunerealizareamăsurilordemonitorizareintensivă:
• monitorizarea mărimii populaţiei şi stabilirea numărului minim de indivizi la nivel naţional, regional şi judeţean,
• stabilirea potenţialului evolutiv şi al viabilităţii genetice,
• detectarea timpurie a problemelor genetice (consangvinizare) în cadrul
populaţiei de urs la nivel naţional,
• stabilirea nivelului fluxului de gene în cadrul populaţiei de urs la nivel
naţional
3. Presupune realizarea de protocoale de monitorizare şi sesiuni de instruiri periodice a personalului de specialitate de la gestionarii fondurilor cinegetice în vederea realizării măsurilor de monitorizare intensivă.
4. Presupune realizarea măsurilor de monitorizare permanentă anual, la nivel județean, regional, național, cu colectarea următoarelor informații:
• estimarea mărimii minime, structurii, densităţii şi trendul populaţiei de urs brun în România;
• determinarea distribuţiei permanente, sezoniere şi accidentale la nivel naţional a populaţiei de urs brun;
• monitorizarea funcţionalităţii coridoarelor ecologice/punctelor critice;
• identificarea zonelor în care se înregistrează mortalităţi ridicate cauzate
de om (diferite forme de braconaj şi cazuri accidentale);
• identificarea zonelor cu nivel ridicat al conflictelor;
• evaluarea pagubelor produse de urs şi a cauzelor producerii
5. Presupune realizarea protocoalelor necesare prevăzute pentru activitatea de monitorizare permanentă pe baza cărora să se fi realizat studiul de estimare anuală a mărimii populației de urs brun la nivel național.
6. Presupune realizarea studiului de estimare anuală a mărimii populației de urs brun la nivel național în anul 2020 și să n-l comunicați în copie xerox sau în format electronic?
7. Presupune realizarea studiului de estimare anuală a mărimii populației de urs brun la nivel național în anul 2021.
IV. Obiectivul 1, Acțiunea 1.4 din Plan, asigurarea efectivului optim al populaţiei de urs brun
1. PresupunedeterminareaefectivuluioptimdeursbrunînRomânia.
2. Presupune determinarea zonelor de management al populație de urs brun la nivel național.
3. Presupune realizarea unui studiu științific care a stat la baza realizării acestei zonări, menționată la pct 1.
4. Presupune adoptarea zonelor de management pentru specia de urs brun la nivel național prin ordin de ministru.
5. Presupune realizarea unui studiu privind determinarea impactului speciei urs brun asupra speciilor pradă (cerb, căprior, mistreţ), cu implicaţii în sectorul cinegetic, silvic şi agricol?
V. Obiectivului 1, Acțiunea 1.4 din Plan – Prelevarea intenţionată a unor indivizi din natură pentru reglarea densităţi-lor efectivelor de urs brun prin acţiuni de vânătoare reglementată de către autoritatea centrală care răspunde de managementul speciei pe baza unor derogări în situaţiile prevăzute de lege
1. Presupune ca intervenția ține cont de măsurile de management, de distribuția speciei, de efectivele pe clase și pe vârstă înregistrate precum și de sporul natural al populației de urs brun în România (nu este stabiloită în prezent).
2. Presupunealocareadefonduripentrumonitorizareapermanentăaurșilor recoltați
3. Presupune includerea în echipele de intervenție a reprezentanţilor Agenţiilor locale pentru Protecţia Mediului şi/sau Gărzii Naţionale de Mediu – Comisariatele judeţene, precum și specialiști biologi care să aibă experiență în gestionarea urșilor bruni.
VI. Obiectivul 2, Acțiunea 2.1 din Plan – Asigurarea conectivităţii populaţiei de urs brun în România
1. PresupunedesemnareadecoridoareecologiceînRomânia.
2. Presupune stabilirea unei metodologii de desemnare a coridoarelor ecologice
pentru specia de urs brun la nivel național, regional și local.3. Presupune elaborarea şi integrarea măsurilor de management/conservare specifice pentru asigurarea conectivităţii în planurile de management ale ariilor naturale protejate.
4. Presupune elaborareaunui set de reglementări,proceduri şi măsuri tehnice de evitare/reducere/compensare a efectului de fragmentare a habitatelor pentru armonizarea cu celelalte sectoare relevante (transport, ape, agricultură, silvicultură, vânătoare, dezvoltare, turism, exploatarea resurselor minerale).
5. Presupune realizarea aprobarea și implementarea de planuri regionale de acțiune pentru specia urs brun din zonele coridoarelor ecologice
VII. Obiectivul 2, Acțiunea 2.2 din Plan – Asigurarea conectivităţii populaţiei de urs brun din Regiunea Carpatică1. PresupunerealizareadeproiectecomunecuUcrainașiSerbiapentru:
• utilizarea habitatelor la graniţe, studii genetice pentru stabilirea efectivelor (proporţiilor) de urs care utilizează zonele de graniţe între ţări determinarea dispersiei exemplarelor de urs brun şi schimbul genetic în regiune;
• identificare a presiunilor şi ameninţărilor la nivelul graniţelor, precum şi aplicarea de măsuri concrete de reducere şi diminuare a acestora şi în special pentru controlul, prevenirea şi reducerea braconajului
• Identificarea, validarea, reglementarea şi monitorizarea coridoarelor ecologice transfrontaliere pentru specia urs brun între Ucraina – România – Serbia şi realizarea unui plan de acţiune care să ajute la implementarea măsurilor de management pentru îndeplinirea rolului acestor coridoare pe termen lung;
• Elaborarea şi implementarea planului de acţiune al populaţiei de urs brun la nivel de regiune carpatică
2. Presupunerealizareaunuiprotocoldecolaborareîntreautorităţiledemediuale ţărilor vecine, care să reglementeze schimbul de informaţii şi cunoştinţe privind populaţia de urs brun (mărimea şi structura populaţiei, structura genetică, distribuţia, etc.) şi ameninţările ce pun în pericol conectivitatea la nivel de regiune, precum şi date privind unele exemplare de urs aflate în programe/proiecte de cercetare (urşi cu sisteme de monitorizare GPS/GSM/Radio) care trec graniţa.
VIII. Obiectivul 2, Acțiunea 2.3 din Plan – Translocarea şi/sau reintroducerea unor indivizi din specia urs brun
1. Presupune realizarea unor proiecte/protocoale comune cu ţările din Carpaţi şi nu numai, în ceea ce priveşte translocarea şi/sau reintroducerea unor indivizi de urs brun din populaţia de urs brun din România, indivizi care pot fi capturaţi din zonele cu densităţi mari (Braşov, Harghita, Covasna, Prahova, Argeş, Vâlcea, etc.) din România.
IX. Obiectivul 3, Acțiunea 3.1 – Funcţionarea unor specialişti acreditaţi care să asigure suport tehnic şi ştiinţific în managementul speciei urs brun
1. Presupunecreareaunuigrupdelucru,careactiveazăsubegidaMinisterului Mediului şi aprobat prin ordin de ministru.
2. Presupuneexistențaunorspecialiștiagreațișiavizațipentruintervenţiide urgenţă în rezolvarea unor situaţii de conflicte provocate de urs.
X. Obiectivul 3, Acțiunea 3.2 – Reducerea conflictelor om-urs prin implementarea măsurilor preventive de reducere a conflictelor
1. Presupune realizarea şi implementarea unui sistem de subvenţii, compensaţii şi de stimulare financiară a proprietarilor pentru achiziţionarea unor sisteme de protecţie a animalelor domestice şi a bunurilor materiale (garduri electrice și alte sisteme aplicate cu succes în alte țări), precum şi pentru achiziţia câinilor specializaţi.
2. Presupune reglementarea unui mecanism de finanţare a proprietarilor de terenuri pentru înfiinţarea unor culturi speciale pentru hrana urşilor, cu rol de tampon.
3. Presupune crearea şi folosirea de ogoare pentru faună şi pentru încurajarea gestionarilor fondurilor cinegetice să planteze unele specii arborescente cu fructe preferate de specia urs brun.
4. Presupune reglementarea și controlarea păşunatului în habitatul favorabil ursului brun.
5. Presupune luarea de măsuri de reducere a impactului asupra speciei urs brun cauzat de infrastructură şi activităţile turistice.
XI. Obiectivul 3, Acțiunea 3.4. Reducerea impactului activităţilor antropice şi integrarea măsurilor de conservare a speciei în alte sectoare de activitate
1. Presupune luarea de măsuri pentru reglementarea limitării dezvoltării intravilanului în zonele cheie pentru specia urs (arii naturale protejate unde există specia urs) şi pentru găsirea de măsuri compensatorii pentru proprietarii de terenuri care au măsuri restrictive de utilizare a acestora?
2. Presupuneelaborareașipromovareadeghiduriprivindevaluareaimpactului şi măsurile de reducere/eliminare a impactului negativ al activităţilor antropice asupra populaţiei de urs – (Ghiduri pentru silvicultură, păşunat, construcţii, transporturi, etc.)?
3. Presupune identificarea zone de linişte şi stabilirea măsurilor de conservare aplicabile pentru eliminarea efectelor datorate perturbării speciei în perioada somnului de iarnă/creşterii puilor/reproducerii?
4. Presupune integrarea de măsuri de conservare a speciei în planurile de management cinegetic, silvic, agricol, pastoral, recoltarea produselor accesorii ale pădurilor (fructe de pădure/ciuperci, etc.).
5. Presupune realizarea de măsuri de control al braconajului (laţuri, otrăvire, capturare pui, etc.) generat ca formă apărare a proprietăţilor, animalelor şi bunurilor de către proprietari prin implicarea civică a populaţiei locale.
6. Presupunerealizareauneicampaniideinformaredemarareauneicampanii naţionale pentru conştientizarea importanţei speciei urs brun, având ca grup ţintă fermierii, comunităţile şi autorităţile locale.
XII. Obiectivului 3, Acțiunea 3.4. – Prevenirea condiţionării şi habituării exemplarelor de urs
1. Presupune realizarea criteriilor de selecţie a modelului de containere, de instalare şi de dare în folosinţă al acestor containere anti-urs, în urma unui studiu de necesitate de utilizare a acestor sisteme de colectare a resturilor menajere?
2. Presupuneelaborareaunuistudiuprivindmăsuriledereducereaaccesibilităţii la surse de hrană antropice, finalizat cu elaborarea unui ghid tehnic, care să fie disponibil pentru entităţile interesate.
3. Presupune realizarea unui studiu cu privire la efectele reducerii sau intensificării administrării hranei complementare pentru specia urs brun și în caz afirmativ, dacă a fost realizat un set de norme tehnice/măsuri, care să fie implementate de gestionarii fondurilor cinegetice în procesul de administrare a hranei complementare?
