Raport Agent Green + EuroNatur
Catalogul care trebuia să apere pădurile primare a devenit dosarul pierderilor.
În 1999, România își asuma ideea de a proteja strict 400.000 de hectare de păduri virgine și cvasi-virgine. După două decenii de acte întoarse, studii blocate și dosare pierdute, Catalogul Național proteja doar 30.062 hectare.
București, 15 mai 2020. Agent Green și EuroNatur au publicat raportul care documentează eșecul sistemic al autorităților de a proteja ultimele păduri primare și seculare ale României. Raportul urmărește cronologic felul în care procesul oficial de populare a Catalogului Național al Pădurilor Virgine și Cvasi-Virgine a ajuns să piardă tocmai pădurile pe care trebuia să le salveze.
Catalogul nu este o simplă listă administrativă. Pentru pădurile primare, includerea în catalog este diferența dintre protecție strictă și intrarea în circuitul exploatării forestiere. Când un studiu este întors, respins sau „pierdut”, terenul rămâne vulnerabil exact în anii în care presiunea tăierilor crește.
Ce arată raportul
Prima tentativă strategică de a conserva aceste păduri intacte a fost formulată în 1999. Ambiția era clară: 400.000 de hectare de păduri virgine și cvasi-virgine strict protejate. Două decenii mai târziu, mai puțin de 8% din această suprafață era protejată prin Catalogul Național.
Raportul arată că ONG-urile, experții și cadrele științifice au depus studii pentru 24.260,56 hectare. În loc să ducă la protecție, majoritatea acestor dosare au fost blocate în proceduri administrative. Cele mai grave constatări sunt cele 8.890,76 hectare respinse direct, 10.543,80 hectare returnate experților și 4.056,22 hectare pierdute de Ministerul Mediului și de Gărzile Forestiere.
„Acest eșec în protejarea naturii nu este un accident. Este consecința unei lipse totale de voință politică, cu prețul dispariției sub ochii noștri a celor mai valoroase păduri ale Europei”, spune Gabriel Păun, președintele Agent Green.
Unde s-a rupt lanțul protecției
Ministerul Mediului a comunicat că a primit studii pentru 42 de păduri, însumând 9.382,70 hectare. Garda Forestieră a indicat 105 păduri, cu 24.260,56 hectare. Diferența dintre aceste cifre nu este o subtilitate birocratică, ci un simptom: instituțiile responsabile de protecție nu au putut explica unde sunt și ce statut au dosarele pentru unele dintre cele mai valoroase păduri ale țării.
Gabriel Păun descrie situația ca pe un „Triunghi al Bermudelor” administrativ: studiile pentru pădurile virgine dispar, iar în consecință cele mai prețioase păduri cad pradă tăierilor. Cazul pădurilor virgine din Colții Bâlei, județul Bacău, este emblematic: acceptate inițial pentru includere, dovezile existenței lor au dispărut ulterior din circuitul oficial.
De ce contează acum
România era deja în atenția Comisiei Europene pentru pierderea pădurilor primare din siturile Natura 2000. Protejarea imediată a pădurilor rămase ar contribui atât la remedierea infringementului, cât și la obligațiile României în cadrul Convenției privind Diversitatea Biologică și la obiectivul european de strictă protecție pentru 10% din ecosistemele terestre și marine.
„Procesul oficial de populare al Catalogului Național al Pădurilor Virgine și Cvasi-Virgine a fost deosebit de neprofesionist și gestionat în mod abject. Ultimele păduri primare și seculare din Europa temperată merită cel mai înalt nivel de protecție și atenție”, spune Gabriel Schwaderer, directorul EuroNatur.
Cererea Agent Green și EuroNatur
Agent Green și EuroNatur cer Ministerului Mediului să protejeze imediat toate pădurile primare și seculare care încă există în România. Studiile pierdute trebuie refăcute sau recuperate, iar suprafețele identificate științific trebuie scoase urgent din zona de risc.
Contacte de presă: Agent Green, Gabriel Păun, office@agentgreen.org; EuroNatur, Anja Arning, anja.arning@euronatur.org.