București, 14 decembrie 2020 – Peste 200.000 de puieți și peste 800.000 de lei au dispărut în anii 2019-2020 de la Direcția Silvică Ialomița, județul situat în zona cu cele mai puține păduri din România. Doar 5,8% din suprafața județului Ialomița mai este oficial acoperită cu arbori. În realitate, chiar mai puțin, deoarece zonele tăiate la ras nu s-au replantat, puieții au dispărut la fel ca și banii din fondul de conservare destinat plantărilor. O anchetă DNA este în desfășurare în acest caz.
Agent Green a stat de vorbă cu cei implicați în acest furt. Fiecare dintre aceștia aruncă vina unul pe celălalt, în vreme ce fostele păduri s-au transformat în stufărișuri.
Ionescu Constantin, Șeful Comisiei de Disciplină, Direcția Silviă Ialomița susține că ”Un pădurar singur nu ar putea face treaba asta. Dacă cei doi de deasupra lui, adică șeful de district care înocmea pontajele și responabilul pe regenerare erau oameni serioși, atunci pădurarul nu avea cum să facă așa ceva. Toți banii îi ridică pădurarul și îi înmânează zilierilor. Dar pădurarul a spus că nu a ridicat banii. Am chemat casierul care a spus că de fapt i-a dat banii pădurarului. Dar pădurarul insistă doar că a semnat dispoziția de încasare din casă și că nu a luat efectiv banii. Am 30 de ani de meserie și așa ceva nu am văzut. Mă deranjează acestă bătate de joc față de meserie. Nu știu unde au ajuns puieții.”
La rândul său, Marius Predescu, șeful districtului Sudiți de pe raza Ocolului Silvic Slobozia se apără aruncând vina pe Marius Burcea, responsabilul de regenerare și pe șeful zilierilor: ”Toată treaba o coordona șeful compartimentului Marius Burcea. El se ducea după puieți. Am stat si m-am gandit mult. Puietii se ridicau din pepinieră și ori erau vânduți, ori aruncați, fie arși pe drum. Banii ajungeau la Țiganu, șeful zilierilor”
Marius Burcea, responsabilul compartimentului de împăduriri al Ocolului Silvic Slobozia a spus la rândul său că ”Pădurarul cu șeful de district au semnat recepția. Banii nu au trecut nico secundiță prin mâna mea. Nu sunt vinovat cu absolut nimic. Lucrarea s-a desfășurat conform. Mi-am desfășurat activitatea pentru regenerare conform fișei postului.”
Auraș Iosif, pădurarul de la Cantonul Sudiți de pe raza Ocolului Silvic Slobozia susține că ”Eu doar făceam actele. Banii rămâneau în casierie. Semnam eu, semna brigadierul, toți am semnat. Domnul Burcea mă presa cel mai mult. Nu știu unde au ajuns puieții. Posibil că au ajuns în altă parte.”
”Nu știu nimic despre metoda prin care se plateau zilierii. E treaba celui care strange zilierii. Punem la dispoziție justiției documentele solicitate”, a încheiat Sorin Nicolae Checiu, Directorul Direcției Silvice Ialomița. Bogdan Nicolae, șeful Ocolului Silvic Slobozia nu a putut fi contactat. Acesta este cercetat în mai multe dosare penale, într-unul deja a fost trimis în judecată tot pentru fapte comise în serviciu.
”Aici se cheltuiesc bani grei de 10 ani de zile. Nu găsim puieți. Stuful depășește un metru și nu mai putem avea niciodată o pădure compactă. Ministerul mediului și Romsilva ar trebui să dispună controale pentru a depista și alte astfel de cazuri în care s-au făcut împăduriri doar fictiv”, a recomandat inginerul silvic Dan Cătălin Turiga.
Agent Green recomandă Guvernului României trimiterea corpului de control al premierului la Direcția Silvică Ialomița și atrage atenția că la nivel national, suprafaţa pădurilor parcurse cu lucrări de îngrijire a scăzut în detrimentul pădurilor cu tăieri agresive şi regenerate incomplet sau cu specii inadecvate tipurilor naturale de pădure. Codul silvic actual cauzează degradarea multor păduri afectate de schimbările climatice în vreme ce reconstrucţia ecologică a pădurilor destructurate stagnează. Normele tehnice sunt concepute pentru o industrie de profil aflată in proprietatea statului, ori statul deține astăzi mai puțin de jumătate din pădurile țării. Pădurile ocupă doar 29% din suprafața țării, existând o discordanţă majoră față de procentul optim de împădurire. Cele mai despădurite județe ale țării sunt Ialomița, Călăraș, Ilfov și Teleorman. Acţiunile de împădurire a ţării în afara fondului forestier sunt astăzi la cel mai redus nivel din istoria postbelică. Considerând media de 157,5 hectare de păduri noi înființate în ultimii 2 ani rezultă că procentul optim de împădurire de 40% va fi atins peste 16577 de ani. În prezent nu există suficient material în pepiniere pentru a furniza puieții necesari pentru a atinge procentul optim de împădurire.
