Sari la conținut
pierdută

Transelectrica

Toate campaniile
103
stâlpi de înaltă tensiune
143 ha
pădure defrișată din arii protejate
14
arii protejate afectate

LEA 400 KV Porțile de Fier – Anina: un proiect Transelectrica prin 14 arii protejate — parcuri naționale, parcuri naturale și situri Natura 2000. 103 stâlpi de înaltă tensiune au distrus peisaje protejate de legislația internațională. 68 dintre aceștia au fost construiți direct în zona forestieră, smulgând peste 143 de hectare de pădure din arii protejate, de-a lungul unui traseu de peste 30 de km.

Lege specială adoptată pentru Transelectrica

Acest proiect a fost posibil prin adoptarea unei legi votate de Parlament și promulgate de Președintele țării exclusiv pentru proiecte Transelectrica, în iunie 2019 — un lung șir de derogări de la prevederile Codului Silvic și de la Legea 49/2011 privind regimul ariilor naturale protejate. Directivele Europene privind conservarea habitatelor naturale au fost ciuntite în interesul celui mai mare operator național de transport al energiei electrice.

Parcul Natural Porțile de Fier

„Incursiunea Transelectrica” pornește din Parcul Natural Porțile de Fier, care a „găzduit” 52 de stâlpi și a pierdut peste 40 de hectare de pădure — o suprafață cât aproape 100 de stadioane de fotbal.

52
stâlpi
40+ ha
pădure defrișată
205
specii de păsări
171
habitate, 26 unice

2 situri Natura 2000 (Porțile de Fier — sit de importanță comunitară și Munții Almajului – Locvei — sit de importanță avifaunistică) și Rezervația Naturală Gura Văii – Vârciorova, zonă de protecție integrală, au fost afectate radical de construcția LEA.

În situl Natura 2000 Porțile de Fier existau 171 de habitate, din care 26 unice pentru România și 21 de interes comunitar. 69% din suprafață — păduri balcanice de fag, păduri de gorun și vegetație forestieră submediteraneană cu endemitul pinul negru de Banat. Ursul, lupul, râsul și cerbul sunt aici la ele acasă.

Rezervația Gura Văii – Vârciorova — zonă de protecție integrală unde sunt interzise orice forme de exploatare

Protest împotriva proiectului Transelectrica prin arii protejate

Geoparcul Platoul Mehedinți

Arie protejată de interes național, categoria V IUCN. 16 stâlpi noi și peste 11 hectare de păduri de fag protejate defrișate — păduri ilirice de Fagus sylvatica cu valoare conservativă foarte mare.

16
stâlpi
11+ ha
pădure defrișată
5
habitate afectate

Defrișare declarată „nesemnificativă”

Deși au fost defrișate peste 11 hectare din păduri de fag protejate, autoritățile au declarat că distrugerea este „nesemnificativă” și „nu alterează starea globală de conservare a habitatului”

Același verdict — un aparent „copy-paste” — se regăsește pentru toate tipurile de habitat distruse de construcția Transelectrica

17 rezervații naturale, 11 trasee turistice și 200 de monumente naturale și culturale — toate trebuie să-și facă loc pe lângă traseul Transelectrica

Rezervația Naturală Iardașița — Parcul Național Domogled

Arie protejată de interes național — Categoria IV IUCN

Parte a sitului de interes comunitar Domogled – Valea Cernei, Rezervația Iardașița adăpostește păduri balcano-pontice, păduri ilirice de Fagus sylvatica cu arbori de peste 130 de ani, păduri virgine cu arbori seculari și vegetație forestieră mediteraneană unică. Peste 500 de hectare declarate Rezervație Naturală.

3 stâlpi de dimensiunea unei clădiri cu două niveluri au amputat și această rezervație

Păduri virgine cu arbori seculari au fost rase, drumuri forestiere ilegale au spintecat colinele împădurite, iar studii pentru introducerea acestor păduri în Catalogul Pădurilor Virgine au fost ignorate. O mare „poiană” industrială unde în locul vegetației specifice unei păduri virgine se pot „admira” stâlpii de înaltă tensiune.

Parcul Național Semenic – Cheile Carașului

Unul dintre cele mai afectate parcuri naționale din România — nu doar prin proiectul Transelectrica, ci și prin exploatări forestiere masive. Între 2014–2018, volumul de masă lemnoasă extras a fost de 240.000 mc.

3
stâlpi în situri Natura 2000
240.000 mc
lemn extras 2014–2018

Patrimoniu UNESCO

În Izvoarele Nerei, parcul găzduiește cea mai mare pădure virgină de fag din întreaga Uniune Europeană. În iulie 2017, zone insulare au fost incluse în Lista Patrimoniului Mondial Natural UNESCO. Dar alte păduri prețioase nu sunt suficient protejate.

Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița

Ultimii 9 km și 28 de stâlpi de înaltă tensiune. Proiectul Transelectrica a smuls din acest parc național aproximativ 28 de hectare, din care peste 24 de hectare de pădure au fost defrișate.

28
stâlpi
28 ha
afectate
119
specii protejate
60%
suprafață afectată de tăieri

Construcția liniei electrice a trecut prin două situri Natura 2000 care protejează făgete unice în Europa, cu mare importanță biologică și estetică. Aici se adăpostesc 2 specii de interes conservativ global și cele mai însemnate efective cuibăritoare de șoim călător din România.

Infringement european

România a primit din partea Comisiei Europene, în februarie 2020, o scrisoare de punere în întârziere pentru tăieri ilegale din zone protejate — primul dintr-un vast infringement. Și nu este prima avertizare de acest fel.

Bilanțul distrugerii sistematice

143 de hectare de pădure din arii protejate defrișate

Habitate ciuntite pe un traseu de peste 30 de km

Specii de mare valoare conservativă puse în pericol — urs, lup, râs, cerb, șoim călător

Păduri virgine cu arbori seculari distruse iremediabil

5 parcuri naționale și naturale afectate permanent pentru următorii 50+ ani

Cum ar fi fost ca acest proiect să pornească de la premisa că nu se vor distruge ariile naturale protejate? Cum ar fi fost ca la inaugurarea LEA Porțile de Fier – Reșița, din septembrie 2019, directorul Transelectrica să anunțe cu mândrie: nu vom tăia niciun arbore din zonele protejate? Din păcate, nu putem da filmul înapoi.

Notă editorială

Campanie încheiată și pierdută. Rămâne un reper al corupției sistemice. O rută alternativă prin Munții Făgăraș era posibilă, dar nu a fost aleasă.

Video

Transelectrica prin ariile protejate

Transelectrica prin ariile protejate

Resurse externe