PNRR a deraiat
Agent Green semnalează derapaje majore în cadrul PNRR care în teorie fuseseră remediate după dezbaterile din luna februarie.
VIDEO dezbatere PNRR – Tranziție Verde (55:50):
https://www.facebook.com/watch/?v=417655782627730
”Am explicat cât se poate de clar la dezbaterea pe viu din luna februarie că România este în eroare cu PNRR deoarece se abordează efectele și nu cauza problemelor care necesită finanțări strategice de urgență. Am spus că trebuie să lucrăm cu natura și nu împotriva ei. Am spus că nu putem toca banii europeni pe distrugerea mediului prin irigații, betonarea râurilor, pe drumuri forestiere noi, pe gaze și arderea pădurii pentru a produce energie. Am insistat să renaturăm cursurile de apă, să protejăm strict pădurile seculare, să împădurim toate zonele țării vizate de deșertificare, să echipăm casele cu pompe de căldură și panouri solare, să producem apă caldă și căldură din soarele de pe acoperișurile blocurilor”, atrage atenția Gabriel Păun, președintele Agent Green.
Cu toate că după dezbaterile din luna februarie și negocierile din luna martie, PNRR a fost semnficativ îmbunătățit, alocându-se bugete semnificative pentru tranziția verde, schimbări climatice și biodiversitate, versiunea transmisă Comisiei Europene nu a rămas cea mai ambițioasă. Aceasta a inclus din păcate inițiative pentru betonarea râurilor, irigații în zone vizate de deșertificare și arderea de combustibili fosili, precum gazul. Comisia Europeană a reacționat deja și a sancționat România prin eliminarea proiectelor care vizează cheltuirea a 600 de milioane de euro pentru expansiunea rețelei de gaze naturale. La fel s-a întâmplat și cu cei 5,77 miliarde de euro pe care România vrea să le toace pe lucrări inutile de irigații și drenaje.
”Îmi este clar acum că proiectele înaintate Comisiei Europene sunt făcute de persoane cu o mentalitate învechită și distructivă care au dus țara în situația în care ne aflăm. Ei nu mai au ce căuta în sistem și trebuie trași la răspundere pentru dezastrul cauzat. Soluția este reformă sistemică în toate autoritățile și regiile care administrează apele, pădurile, solurile și energia României”, susține Păun.
De exemplu, în cazul apelor, infrastructura verde pentru combaterea riscurilor la inundații prin renaturarea cursurilor de apă este superioară din punct de vedere al eficienței costurilor, potrivit Agentiei Europene pentru Protectia Mediului: https://www.eea.europa.eu/publications/green-infrastructure-and-flood-management
De asemenea, prin strategia UE pentru biodiversitate, se cere Statelor Membre să își protejeze strict 10% din suprafața țării și toate pădurile primare și secular rămase. Ori în forma actuală, România își propune să defrișeze suprafețe importante pentru a realiza drumuri foresiere noi chiar și acolo unde nu există, adică și în pădurile primare și seculare.
Mai mult, la insistențele Agent Green, suma destinată împădurilor a crescut de la 0,38 miliarde initial la 1 miliard de euro și ulterior la 1,5 miliarde cu scopul de a împăduri 3 milioane de hectare vizate de deșertificare și creșterea suprafeței împădurite a țării de la 29% în prezent până la 32% în 2026 și 40% în 2030. Însă, într-o recentă sedință a ministerului mediului cu ONG-urile de mediu, ministrul Tanczos Barna a anunțat că nu va împăduri mai mult de 0,04 milioane hectare.
https://www.facebook.com/1529078100746377/videos/763385584359629
Agent Green propune Guvernului României să preia coordonarea PNRR, să constituie o comisie interministerială sub patronajul prim-ministrului cu participarea ONG-urilor și mediului științific progressist pentru îmbunătățirea planului national.
