Stimată doamnă Grațiela Leocadia Gavrilescu, ministru al mediului,
Stimata doamnă Viorica Dăncilă, prim-ministru al României,
PARCURILE NAȚIONALE SUNT SUB ASEDIU. SITUAȚIA ESTE COMPLET SCĂPATĂ DE SUB CONTROL
• exploatările forestiere prevalează protecției și conservarii. Se exploatează masiv la scară comercială pentru firme mari, în timp ce comunitățile locale nu au suficient lemn nici măcar pentru foc
• se exploatează chiar și în pădurile virgine, cele multiseculare și cele cu structură naturală din interiorul parcurilor naționale
• parcurile naționale din România nu respectă recomandările științifice internaționale (IUCN) nici în zonele centrale de non-intervenție (care sunt prea mici și dispersate) și nici în zonele tampon (unde se exploatează masiv la scară comercială).
Carpații românești arată în prezent mult mai rău decât înainte de a devini parcuri naționale. Practic, actualele planuri de management ale parcurilor naționale sunt de fapt planuri de exploatare și degradare sistematică a ecosistemelor forestiere intacte. În parcurile care nu au planuri de management aprobate este haos total. Se exploatează inclusiv păduri din rezervații naturale din cadrul parcurilor naționale.
Pe masură ce la nivel național, pădurile ajunse la vârsta de exploatare s-au împuținat, presiunea a devenit în ultimii ani uriașă chiar și în pădurile din Parcurile Naționale. Situația a fost agravată atât de proasta guvernare cât și de funcționalizarea unor mega-fabrici de lemn cu capacități procesare peste posibilitatea anuală de exploatare sustenabilă din țara noastră. Astăzi, deși pădurile din parcurile naționale însumează doar 1 % din suprafața României, jumătate dintre acestea se află de asemenea sub regim de exploatare comercială la fel ca în pădurile de producție, fiind permise chiar și tăieri progresive.
Doar 1 din cele 13 parcuri naționale din România respectă recomandarea IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii) de a stabili zone centrale fără intervenții umane pe cel puțin 75% din suprafața acestora.
Zonarea internă a parcurilor a fost realizată pe criterii politice și nu științifice. Actuala zonare internă a parcurilor naționale este haotică: nu există zone tampon în împrejurimile parcurilor pentru a le proteja de amenințări. Zonele tampon sunt de fapt în interiorul parcurilor și sunt mai vaste decât zonele strict protejate care adesea sunt situate la marginea parcurilor. Zone extrem de valoroase din punct de vedere științific și al conservării biodiversității au fost degradate sau pe cale să fie pierdute definitiv deoarece nu au fost incluse în zone cu protecție strictă sau integrală din parcurile naționale. Așa-zisele zone tampon (denumite în legislația din România zone de conservare sau dezvoltare durablă) din interiorul parcurilor sunt sistematic exploatate într-un regim silvic extrem de agresiv.
Se realizează lucrări silvice inclusiv în păduri virgine, multiseculare sau în cele cu structură naturală care ar fi putut fi încadrate în zone de protecție strictă sau integrală încă de la înființarea parcurilor sau aprobarea celor mai recente planuri de management.
Există încă numeroase zone din România care din punct de vedere științific ar fi putut fi desemnate parcuri naționale (de exemplu Munții Țarcu sau Munții Făgăraș) însă acestea nici măcar nu sunt luate în calcul, proiectele de fundamentare științifică fiind respinse pe criterii politice de predecesori ai Dumneavoastră, deși Academia Română le-a avizat.
Doamnă ministru, domnule prim-ministru, parcurile naționale sunt daruri pe care le-am primit de la generațiile trecute. Acestea reprezintă tezaurul natural al țării și sunt moștenirea pe care avem datoria să o lăsăm generațiilor următoare. Parcurile naționale sunt rezervoare de carbon, bănci de gene și laboaratoare în aer liber de unde oamenii de știință, geologii și silvicultorii pot învăța despre procesele naturale din ecosistemele forestiere și substratul acestora. Fragmentarea habitatelor, schimbările climatice și alte amenințări fac din parcurile naționale ultimul refugiu stabil pentru supraviețuirea a mii de specii de floră și de faună, multe dintre aceastea fiind endemice.
Aveți șansa să râmâneți în istorie drept distrugători ai parcurilor naționale sau să fiți celebrați de generațiile următoare drept conducătorii care le-au salvat în ultima clipă.
Vă cer să:
• Adaptați de urgență cadrul legal pentru armonizarea legislației naționale cu cerințele IUCN (zone centrale de non-intervenție pe cel puțin 75% din suprafața parcurilor; interzicerea exploatărilor forestiere în zonele tampon, cu excepția lucrărilor de reconstrucție ecologică)
• Preluarea administrării unitare a tuturor parcurilor naționale de către Stat în cadrul ANANP (Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate)
• Finanțarea pentru administrarea parcurilor naționale și compensarea proprietarilor privați de terenuri din parcurile naționale din bugetul de Stat
• Redefinirea limitelor parcurilor naționale pe criterii științifice și includerea tuturor pădurilor virgine, a celor seculare și a celor cu structură naturală de pe raza parcurilor în zone de non-intervenție
• Înființarea de parcuri naționale noi (de exemplu Făgăraș și Țarcu)
• Realizarea strategiei naționale integrată de ecoturism pentru a asigura conservarea parcurilor naționale și susținerea comunităților locale
Vă mulțumesc!
[signature]