Stimate Domnule Prim Ministru Florin Cîţu,
Stimate Domnule Ministru Cristian Ghinea,
Suntem îngrijorați de lipsa prezentării unei viziuni de ansamblu, cu o logică de intervenție solidă bazată pe obiective clare, a Planului Național de Redresare si Reziliență (PNRR). Această abordare generează o lipsă de transparență din partea Guvernului României în ceea ce privește proiectele propuse pentru finanțare din cadrul celor 29,2 milliarde de euro care urmează să fie alocate României. De asemenea, este alarmant faptul că planul nu prezintă detalii cu privire la proiectele eligible pentru Pilonul 1 – Tranziția Verde în cadrul PNRR, și la măsura în care planul, în ansamblul său, este coerent cu obiectivele Pactului verde european.
Obiectivele Pactului verde european sunt clare și prevăd reducerea emisiilor de carbon la net-zero până în anul 2050 precum și, în cazul Strategiei Europene pentru Biodiversitate, desemnarea a cel puțin 30% din suprafața Europei drept arii protejate până în 2030.
În acest context, din cele 29,2 milliarde de euro, 37% din fonduri (aproximativ 10.8 milliarde de euro) vor trebui alocate, conform cerinţelor regulamentelor europene, proiectelor care nu aduc prejudicii semnificative obiectivelor de mediu, și la fel de important, trebuie să corespundă strategiilor europene prevăzute în Pactul verde european privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, să contribuie la integrarea acțiunilor climatice și a sustenabilității mediului.
Din păcate, după consultările publice din februarie, nici unul dintre proiectele incluse în pilonul “Tranziţia verde” al PNRR nu a fost prezentat integral, astfel încât să fie clare efectele acestuia din perspectiva impactului asupra mediului. De aceea, cerem Guvernului României să facă publice proiectele propuse pentru finanțare în PNRR, însoțite de prezentarea modului în care aceste proiecte evită impactul semnificativ negativ asupra mediului şi, în cazul proiectelor din Pilonul I – Tranziția Verde, a modului în care aceste proiecte sunt aliniate cu Pactul verde european. Suntem convinși că expertiza mediului academic poate fi de un real folos în realizarea acestor deziderate și vă solicităm organizarea de consultări cu reprezentaţii societăţii civile, cu reprezentanții mediului academic, cu reprezentanții experţilor în domeniul energetic și al protecţiei şi conservării biodiversităţii. Ne dorim ca proiectele care vor fi aprobate să aibă un impact real și major în România să fie sustenabile și benefice pentru consevarea biodiversităţii, soluționarea problemelor privind schimbările climatice și pentru tranziţia către energia verde.
În contextul programelor de redresare şi rezilientă ale UE, organizaţiile EuroNatur și Bankwatch, împreună cu partenerii naționali, Agent Green, din partea României, au publicat un raport privind eforturile de biodiversitate a zece guverne din Europa Centrală și de Est (Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Polonia, România, Slovacia și Slovenia). Raportul poate fi consultat aici.
Scopul raportului este de a oferi o evaluare a proiectelor şi măsurilor propuse şi pentru protecţia şi conservarea biodiversităţii.
Uniunea Europeană a decis să investească în jur de 670 miliarde EURO în reconstrucția economiei europene în urma crizei Covid.
Regulamentul pentru Planul de redresare pentru Europa a stabilit obiectivul ambițios al utilizării acestei sume uriașe pentru a conduce Uniunea Europeană într-un viitor ecologic și digital. De asemenea planurile naţionale de redresare şi rezilienţă (PNRR) trebuie să integreze obiectivele Planului verde European şi Strategiei pentru biodiversitate pentru 2030.
Concluziile evaluării acestor planuri sunt din păcate, deosebit de îngrijorătoare, şi arată că fie nu există alocări bugetare pentru proiecte care privesc conservarea, protecţia şi refacerea biodiversităţii, fie proiectele propuse păstrează măsuri care au în impact negativ asupra mediului, adesea sub masca protecției climatice.
Mai mult, în majoritatea țărilor există o lipsă de transparență atât în procesul de redactare cât şi în cel de integrare a proiectelor propuse în urma consultaţiilor publice.
Pentru Romania, deşi, ultima versiune a PNRR, publicată în 7 aprilie, a fost modificată prin reducerea bugetului de la 41,1 de miliarde la 29,2 miliarde euro şi Comisia Europeană a respins proiectele privind irigaţiile, unele lucrări de infrastructură rutieră şi fondul destinat primăriilor, până în prezent nu a fost prezentat nici un proiect detaliat care urmează să fie finanţat prin aceste fonduri.
Solicităm Guvernului să pună în acțiune cât mai curând posbil acest act de transparență cu privire la proiectele PNRR. Rămânem deschiși la dialog pe acest subiect și vă punem la dispoziție întreaga noastră expertiză.
Semnatari:
Raluca Nicolae, Co-Fondator, Asociația Agent Green
Dr. Theodor Cojoianu, Co-Fondator, RoSIF & Membru, EU Platform on Sustainable Finance, EU Commission
Ioana Ciută, Președinte, Asociația Bankwatch România
Raul Cazan, Președinte, Asociația 2 Celsius
Roxana Pencea Bradațan, Coordonator Campanii, Asociația Declic
Elene Rastei, Presedinte, Zero Waste Romania
Anca Chirilă Gheorghică, Director, Asociația Mai Bine
Daniela Mitrofan, Președinte, Organizația Reset
Constantin Turmac, Președinte, Fundația Snagov
Anamaria Hâncu, Președinte și Co-Fondator, Let’s Do It, Romania!
