Către: Ministerul Transporturilor
În atenția: domnului Alexandru Răzvan Cuc, ministru
Bdul Dinicu Golescu, nr. 38, sector 1, Bucureşti, Poarta G
021-319.61.29
[email protected]
București, 1 aprilie 2019
Referitor la Proiectul de OUG pentru modificarea și completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, publicat in 21.03.2019 https://mt.ro/web14/transparenta-decizionala/consultare-publica/acte-normative-in-avizare/2351-oug22032019dgipsmp-2 va trimitem urmatoarele observatii:
- Art. I. – Modificarea alineatului 4 al articolului 24 din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, publicată în MO al României, Partea I, nr. 853 din data de 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare.
Această modificare este nelegală și neetică.
Autorizaţiile de construire nu se pot emite fără documentaţii şi deci şi fără avize. Documentaţiile tehnico-economice corespunzătoare fiecărei faze de proiectare – expertiză tehnică, studiu de fezabilitate/documentaţie de avizare, documentaţie tehnică D.T., proiect tehnic – P.T., detalii de execuţie D.E trebuie să fie elaborate şi aprobate anterior executării lucrărilor. Aceasta prevedere contravine nu numai prevederilor legale din domeniul contructiilor, dar si directivelor europene pentru habitate și păsări. Propunerea nu are nicio logică. Cum să construim şi apoi sa facem studiile, proiectarea şi sa obţinem avize? Este de-a dreptul ilogic.
- Art. II. – Modificarile Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, publicată în MO al României, Partea I, nr. 1043 din data de 10 decembrie 2018.
Modificările propuse sunt inacceptabile.
Nu este posibil ca infrastructura de transport sa fie exceptată de la evaluarea impactului de mediu, de vreme ce este stiut si dovedit ca aceasta este generatoare de impact semnificativ. Cum a fost posibil ca pînă în prezent în procedura de incadrare se ajungea la evaluarea impactului iar acum se oclolește această etapă? Introducerea exceptiilor poate duce la o generalizare cu efecte dezastruoase asupra mediului și așa antropizat excesiv. Consideram ca modificarile contravin directivelor europene din domeniul evaluării impactului de mediu 2011/92/UE şi 2014/52/UE transpuse si in legislatia românească.
- Art. III. – Modificarile OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, publicată în MO al României, Partea I, nr. 1196 din data de 30 decembrie 2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare.
Unele modificari sunt inacceptabile: noul alineat introdus la Art. 17 dupa alin (1).
Modificarea ar presupune anularea revizuirii avizelor şi autorizaţiilor de mediu pentru proiectele de infrastructură de transport, chiar dacă se schimbă aliniamentul şi soluţiile tehnice. Aceste schimbari pot modifica drastic conditiile de autorizare și fără o analiza a proiectului în anasmblu, care sa includă și modificarile, este imposibil de evaluat impactul global al proiectului asupra mediului.
Suntem de acord cu modificarea referitoare la refacerea actelor de reglementare de mediu numai pentru modificarile aduse proiectului – Art. 17, alin (1).
- Art. IV. – Modificarile OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, publicată în MO al României, Partea I, nr. 442 din data de 29 iunie 2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.
Modificările propuse sunt inacceptabile.
Modificarile alin. (3) si (5) ale Art. 21 si Art. 22 contrazic principiul de baza al legislatiei nationale si europene din domeniul ariilor naturale protejate, acela că în ariile naturale protejate prioritatea este conservarea naturii, cu excepția siguranței naționale și sănătății populației.
Faptul ca planurile de management ale ariilor protejate trebuie să ţină cont de „proiectele existente și/sau aflate în pregătire„ presupune că prioritatea nu arm ai urma să fie conservarea, ci proiectele propuse. În ceea ce priveste proiectele aflate în pregatire este un nonsens, fiindca nu este posibil să fie laut în calcul într-un plan de management ceva care încă nu există. Asta inseamna ca daca vrem să facem un proiect de infrastructură existent sau unul cândva în viitor, atunci acesta va putea fi realizat oricând și oriunde.
Faptul ca planurile de management ale ariilor protejate trebuie să fie armonizate „ținându-se cont de planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locală şi naţională, inclusiv cele de dezvoltare a infrastructurii de transport de importanță națională precum şi orice alte planuri de exploatare/utilizare a resurselor naturale din aria naturală protejată, existente sau propuse„, iarasi prioritizează infrastructura si exploatarea resurselor naturale față de conservare, contrazicand scopul si obiectivele pentru care au fost înființate ariile naturale protejate in care prioritara trebuiă sa fie conservarea. A armoniza cu ceva din din viitor reprezintă o altă inconsistență și aberație a proiectului.
Nu putem permite construirea in zonele de protecţie integrală şi cele tampon ale parcurilor naţionale şi naturale atata timp cat ne-am asumat protejarea si conservarea lor. Nu generalizăm, însă propunem dezbateri punctuale atunci când condițiile pentru invocarea siguranței naționale sunt îndeplinite, dovedite și asumate de CSAT.
Agent Green consideră că aceste modificari contravin celor două directive europene din domeniul conservării naturii – 79/409/CEE şi 92/43/CEE.
În general, proiectul vine să dezamăgască încă o data prin lipsa de viziune, de sustenabiloitate și arată că mentalitatea Guvernului României în general este una învechită potrivit căreia ariile protejate sunt un obstacol în calea dezvoltării. Agent Green consider că infrastructura se poate dezvolta fără să se aducă atingere ariilor naturale protejate. În situatiile punctuale în care ariile protejate nu pot fi ocolite trebuie gasite soluții alternative personalizate. Dar modificand legea pt. a generaliza legaloizarea unor construcții ilegale presupune să ne dezicem de obligatiile pe care ni le-am asumat pe linie de conservare a patrimoniului natural national și nu în ultimul rând jignește publicul, societatea civilă, oamenii de știință, mass-media și politicienii care au create baza legală actuală pentru conservarea naturii.
Ariile naturale protejate si biodiversitatea pe care acestea le adapostesc reprezintă un patrimoniu național uriaș care poate sta la baza dezvoltarii sustenabile a Romaniei bazată pe turism ecologic, alaturi de infrastructura.
Vă solicit să considerați serios observațiile și criticile pe care le-am adus în bună-credință proiectului și să luați decizia corectă.
Cu stimă,
Gabriel Păun,
Președinte Agent Green
