Comunicat de presă Agent Green
Platforma civică „Împreună pentru Centura Verde” pentru protejarea vieții în Capitală
București, 18 aprilie 2023 – În contextul poluării dramatice, al aridizării și al exploatărilor forestiere din jurul Bucureștiului, zeci de artiști, jurnaliști, cercetători, organizații neguvernamentale și grupuri civice și-au unit forțele în platforma „Împreună pentru Centura Verde” (www.centuraverde.ro) pentru a convinge autoritățile să conserve codrii rămași în jurul capitalei și să extindă de urgență suprafață împădurită.
Primul pas concret al inițiativei este proiectul legislativ înregistrat săptămâna aceasta la Parlamentului României și care vizează protejarea pădurilor din județul Ilfov.
Totodată, platforma civică „Împreună pentru Centura Verde” invită cetățenii să se alăture prin semnarea petiției adresată politicienilor și autorităților cărora li se cer printre altele:
- Adoptarea și promulgarea proiectului de lege pentru protejarea pădurilor din Ilfov
- Un plan integrat al Primăriei Municipiului București și Consiliului Județean Ilfov pentru combaterea poluării, plan care să includă și Centura Verde București-Ilfov
- Includerea centurii verzi în Planul de Dezvoltare Regională București-Ilfov 2021-2027.
Centura Verde București-Ilfov reprezintă un proiect pe care dacă nu îl tratăm acum cu maximă prioritate și seriozitate, viitorul ni-l va impune oricum, la un cost de sănătate, economic, ecologic și etic nemăsurabil. Centura Verde București-Ilfov are nevoie de susținători asumați care să o transforme în realitate. Iar asta presupune „deschiderea ochilor” tuturor factorilor de decizie relevanți, actuali sau potențiali, indiferent de partidul din care ei fac parte și conștientizarea lor profundă asupra faptului că trebuie să își dea mâna pentru realizarea acestui obiectiv.
Daniel Sărdan, inițiator Salvații Codrii Vlăsiei: ”Facem demersuri pentru salvarea rămășițelor codrilor Vlăsiei, astfel încât acestea să nu mai fie păduri de producție ci păduri de protecție. Să fie plămânul bucureștenilor și al celor care trăiesc în jurul pădurii. ”
Gabriel Păun, ambasador al platformei: „Oricât de imposibil ar părea să avem un scut verde în jurul Bucureștiului, acesta este necesar. Vrem să păstrăm Capitala locuibilă. Iarna a dispărut, verile devin insuportabile iar solul s-a golit de rezervele de apă. Aridizarea sudului țării este iminentă, iar schimbările climatice nu fac discriminare între Cotroceni și Berceni. Puținele păduri rămase trebuie conservate acum, extinse în cel mai scurt timp și interconectate într-o rețea neîntreruptă.”
VIDEO: Agent Green a protestat în repetate rânduri alături de Grupul Civic Codrii Vlăsiei în timpul pandemiei pentru a stopa tăierile din județul Ilfov.
Alex Găvan, inițiator: „Împrejurări excepționale, precum cea în care ne aflăm acum, cer acțiuni și măsuri excepționale, cer viziune excepțională și îndrăzneală excepțională. Și etică excepțională. Iar toate astea se pot face doar însuflețiți de o dragoste excepțională.”
Florin Stoican, co-inițiator : ”„Pădurile periurbane au un rol esențial în asigurarea calității vieții locuitorilor marilor orașe. Sunt plămânii verzi ai celor mai poluate zone locuite de către oameni, oxigenează aerul și filtrează poluanții, asigură conectarea orășenilor la natură, oferă posibilități multiple de recreere, petrecere a timpului liber și educație, protejează zonele locuite, asigură un microclimat plăcut și conservă biodiversitatea. Pentru toate acestea și multe altele, aceste păduri trebuie protejate și utilizate pentru rolul lor preponderent social și de mediu și trebuie extinse în așa fel încât orășenii să beneficieze la maximum de aceste beneficii.”
Inițiatorii platformei sunt Alex Găvan, alpinist de altitudine & conservaționist și Florin Stoican, președinte al asociațiilor Kogayon și Parcul Natural Văcărești.
Partenerii, susținătorii și ambasadorii sunt prezentați pe pagina web oficială a platformei.
Kit Presă:
https://bit.ly/41grPrv
***
Informații suplimentare
„Împreună pentru Centura Verde” este un proiect al Fundației Alex Găvan. Fundația a fost creată să manifeste în plan concret viziunea fondatorului său conform căreia ”Universul înseamnă abundență, generozitate și altruism”, prin desfășurarea de proiecte în domeniul mediului, al educației, al sportului, artelor și în zona socială.
Locuitorii Bucureștiului ar putea avea o speranță de viață mai lungă cu patru ani. Este concluzia oficială a unui raport din 2020 al Institutului Național de Sănătate Publică. Acest lucru s-ar întâmpla dacă autoritățile și-ar îndeplini țintele deja asumate pentru combaterea poluării.
De ani buni, Bucureștiul este în top 3 al celor mai poluate capitale din Uniunea Europeană, înregistrând și cele mai mari pierderi bugetare asociate cu tratarea bolilor cauzate sau înrăutățite de poluarea aerului, cu o pierdere anuală de 6,35 miliarde EUR.
Stăm la fel de rău în capitală și când vine vorba de spațiul verde pe cap de locuitor. Ne aflăm pe ultimul loc din UE. Cu aproximativ 7-9mp suntem departe de cei 26 mp cât ar trebui să avem potrivit legii.
După ani și ani de atenționări, România este în procedură de infringement și a și fost condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru aerul toxic din București. Până în momentul în care vom remedia situația, amenzile potențial de multe zeci de milioane de euro vor fi plătite de către Primăria Municipiului București, adică din banii noștri, ai tuturor.
În același timp, ironic, pădurile din jurul Bucureștiului sunt decimate în mod sistematic. Ultimele rămășițe ale legendarilor codrii ai Vlăsiei sunt zilnic sub asaltul drujbelor. Cu 16% suprafață împădurită, Ilfovul este considerat, conform Codului Silvic, “zonă cu deficit de vegetație forestieră”.
Doar tăierile legale însumează anual echivalentul a 5 000 de camioane cu lemne, o cantitate semnificativă date fiind puținele corpuri de pădure rămase în județ. Conform aplicației Inspectorul Pădurilor, în ultimele 12 luni, în Ilfov au fost tăiați peste jumătate de milion de arbori, mai exact 581 287, în peste 700 de lucrări silvice autorizate. Și aceștia reprezintă doar tăierile legale.
Astfel de păduri din jurul localităților îndeplinesc un rol social deosebit, în special cele din jurul marilor aglomerări urbane. Prin reducerea prafului și a particulelor aflate în suspensie, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin diminuarea zgomotului sau prin reducerea extremelor termice, ele sunt fundamentale pentru un mediu sănătos și lupta împotriva schimbărilor climatice. În egală măsură, aceste păduri sunt importante atât în alcătuirea unui peisaj armonios cât și pentru recreere, sport, educație sau terapia prin băi de pădure. Și mai este și valoarea lor pentru biodiversitate, de neprețuit.
Conform prevederilor legale în vigoare, funcția principală atribuită prin amenajamentele silvice acestor păduri este socială, având prioritate în fața celei economice. Cu toată poluarea din oraș și prin dispariția ultimelor păduri din jurul său, rămânem fără aer. Nu vom avea aer curat în București atât timp cât, dincolo de măsuri anti poluare luate în interiorul său, în Ilfov nu va exista o centură verde înconjurătoare pentru capitală.
Dezvoltarea orașului este strâns legată de ceea ce se întâmplă și se va întâmpla în Ilfov. După deja înființatul Parc Natural Văcărești, această centură verde va reprezenta următorul pas major în materie de plămân verde al Bucureștiului, următorul pas major în materie de calitatea vieții în oraș și în zona metropolitană.
Sub diverse forme, cele mai multe țări europene recunosc statutul și rolul special al pădurilor dimprejurul orașelor. Le asigură o protecție sporită, în acord cu amenințările care vizează această categorie forestieră. Dincolo de beneficiile sociale și economice pentru comunitate, ele contribuie și la facilitarea unei planificări urbanistice sustenabile, stopând astfel dezvoltarea imobiliară necontrolată.
Copenhagen Green Wedges (Danemarca), London Metropolitan Green Belt (Marea Britanie, unde aproape toate orașele mari au prevăzute astfel de zone verzi), Melbourne’s Green Wedges (Australia), San Francisco Bay Area Greenbelt (SUA) și São Paulo City Green Belt Biosphere Reserve (Brazilia) sunt doar câteva exemple.
Cea mai mare centură verde existentă este cea a orașului Ontario, de aproape 810 000 de hectare, cuprinzând atât păduri și zone umede cât și pășuni și terenuri agricole.
Dar poate că cea mai inspirațională poveste este și una dintre cele mai vechi și vine din Viena, unde acum o sută cincizeci de ani, locuitorii săi au conștientizat nevoia protejării spațiului verde. În acest moment Wiener Grüngürtel înconjoară orașul aproape total. Un foarte bun exemplu pentru viitoarea centură verde București-Ilfov.
