Noul Cod Silvic – o oportunitate ratată pentru pădurile României

COMUNICAT DE PRESĂ

Agent Green: Noul Cod Silvic – o oportunitate ratată pentru pădurile României

București, 19 Ianuarie 2025 – Agent Green denunță lacunele grave ale noului Cod Silvic, adoptat recent de Parlamentul României și publicat în Monitorul Oficial nr.7 din 9 ianuarie 2025. ”În loc să aducă schimbări structurale pentru protecția pădurilor și stoparea abuzurilor, noul cadru legislativ perpetuează problemele sistemice, favorizează degradarea ecosistemelor forestiere, pierderea biodiversității și agravarea schimbărilor climatice”, susține Gabriel Păun, președintele Agent Green, proaspătul laureat ONU al premiului ”Champion of the Earth”.

Aici găsiți întreaga analiză a noului cod silvic.

Principalele probleme identificate de specialiștii conduși de Cătălin Turiga, inginer silvic în cadrul Agent Green sunt:

1. Absența reformelor serioase și accentuarea disfuncționalităților. Noul Cod Silvic nu separă activitățile de reglementare, administrare și comercializare, toate rămânând sub aceeași umbrelă neprotectoare. Această suprapunere de atribuții perpetuează conflictele de interese și vulnerabilizează întregul sistem forestier.
2. Fondul forestier național (FFN), sub presiune crescută. România pierde treptat suprafețe importante de pădure din cauza reglementărilor permisive care facilitează scoaterea acestora din fondul forestier național (FFN). Terenurile cu vegetație forestieră din afara FFN, deși îndeplinesc definiția pădurii, nu sunt recunoscute oficial, expunând peste 500.000 ha de păduri cu lemn în valoare de cel puțin 15 miliarde de euro la defrișări fără control.
3. Programul național de împădurire drastic redus. Obiectivul de împădurire a fost diminuat de 33 de ori: de la 2 milioane ha până în 2035 (plan inițial) la doar 60.000 ha până în 2030, o decizie care crește riscul aridizării și subminează eforturile de combatere a schimbărilor climatice și de restaurare a ecosistemelor afectate.
4. Reglementări favorabile abuzurilor, precum:

• Tăieri rase mascate sub pretextul reconstrucției ecologice.
• Construcțiile și amenajările în pădurile-parc, inclusiv iluminatul nocturn sau plantarea de specii exotice invazive.
• Construcția drumurilor forestiere de exploatare neproiectate și fără evaluări de mediu adecvate, ceea ce crește riscul de degradare a solului și pădurilor.

5. Slăbirea controlului și a reglementărilor stricte. Prin modificările aduse, nu mai este necesar avizul gărzii forestiere pentru lucrările situate aproape de marginea pădurii în cazul obiectivelor de interes național sau local. De asemenea, marcarea masei lemnoase rămâne în continuare dependentă de utilizarea unui instrument rudimentar, ciocanul silvic, care a fost implicat în numeroase cazuri de falsificare. Acest ciocan silvic poate însemna atât prezumția de vinovăție împotriva silvicultorilor cinstiți, cât și alibiul perfect pentru hoți.
6. Integritatea personalului silvic, în continuare problematică. Personalul silvic, rămâne unul dintre principalii actori implicați în furturile moderne de lemn, prin manipularea documentelor oficiale. Creșterea salariilor acestora cu 25%, fără o reformă profundă și evaluări de integritate, nu este o soluție reală.
7. Accesul liber al cetățenilor în păduri este o victorie interpretabilă. Deși accesul este garantat teoretic, administratorii pădurilor pot restricționa „temporar” accesul în zone extinse, invocând motive precum riscul de incendii, tăieri sau vânătoare. Astfel de restricții pot fi extinse abuziv tot timpul anului, împiedicând accesul liber al publicului.

Elemente de îngrijorare extremă din noul cod silvic

• Reducerea suprafețelor FFN pentru diverse proiecte: Scoaterea definitivă din fond a unor suprafețe pentru construcții precum cimitire, lăcașe de cult sau exploatarea subsolului, fără mecanisme de compensare.
• Promovarea vânătorii comerciale: Romsilva păstrează dreptul de a înființa complexuri de vânătoare la țarc, adevărate „lagăre de exterminare” pentru animalele sălbatice.
• Definiții periculoase ale reconstrucției ecologice, care permit tăieri rase în păduri mixte cu valoare ridicată de conservare sub falsul pretext al restaurării naturale.

Aspecte pozitive ale noului cod silvic

Agent Green salută introducerea câtorva măsuri utile, dar consideră că acestea sunt insuficiente și departe de a compensa impactul negativ uriaș al noului Cod Silvic.

• Tehnologii moderne de monitorizare: Accesul în timp real la date despre trasabilitatea lemnului pentru autorități.
• Limitarea tăierilor rase în ariile protejate: Excepțiile sunt limitate la arboretele cu cicluri scurte, precum plopul și salcia. Aceasta este o victorie a Agent Green în urma plângerii la Comisia Europeană care s-a transformat într-un infringement început în februarie 2020 și care va continua până la remedierea tuturor problemelor semnalate de organizație.
• Reglementarea conflictului de interese: Se extinde definiția conflictului de interese pentru personalul silvic, incluzând rudele până la gradul al doilea.

 

Solicitările Agent Green

Pentru a proteja pădurea României și pentru a preveni degradarea lor accelerată și ireversibilă, Agent Green propune:

1. Schimbarea arhitecturii sistemului silvic prin separarea clară a funcțiilor administrative, comerciale, de reglementare și de control către entități diferite.
2. Stabilirea unui program național de împădurirea a 40% din suprafața țării.
3. Adaptarea silviculturii la schimbările climatice prin stricta protecție a 10% din fondul forestier național în concordanță cu strategia de biodiversitate a UE.
4. Practicarea unei silviculturi apropiate de natură în restul de 90% al pădurii României: interzicerea tăierilor rase, progresive și accidentale. Păstrarea permanentă a minim 70% din volumul nativ de lemn pe picior în fiecare hectar cu pădure din România.
5. Crearea unui cadru legislativ care să garanteze accesul liber pentru public în mod real în pădure și combaterea abuzurilor administratorilor.
6. Digitalizarea completă a proceselor de trasabilitate și supraveghere a tăierilor ilegale.
7. Evaluarea periodică a integrității personalului silvic și aplicarea de sancțiuni stricte pentru abuzuri.

Mai multe detalii în viziunea Agent Green pentru pădurea României.

„Sunt îngrijorat și dezamăgit să constat că statul român vede în pădure doar banii din metri cubi de lemn și ignoră toate celelalte funcții ale pădurii. Noul cod silvic va conduce inevitabil la aridizarea României, pirderea biodiversității și accentuarea efectelor meteo extreme. Cer guvernului și parlamentului să schimbe acest curs periculos și să devină participanți benefici la însănătoșirea pădurii”, a spus în încheiere Păun.