Cantitățile record de precipitații, schimbările climatice și tăierile agresive de păduri sunt motivele principale pentru care țara noastră este greu încercată în aceste zile, iar situația nu urmează să se îmbunătățească luând în considerare următoarele aspecte:
În prezent, există o discordanţă majoră între gradul actual de acoperire al teritoriului ţării cu păduri (29%) şi procentul optim de împădurire (40%). Acţiunile de împădurire a ţării pentru creșterea fondului forestier sunt astăzi la cel mai redus nivel din istoria postbelică. Dar pentru a ajunge la procentul optim de 40%, România trebuie să crească suprafața împădurită a țării de la 6.929.047 hectare (suprafața împădurită în prezent), până la 9.540.000 hectare, adică trebuie plantate 2.610.953 de hectare cu păduri noi. Considerând media de 157,5 hectare de păduri noi înființate în ultimii 2 ani pentru care există date oficiale (2017-2018), rezultă că procentul optim de împădurire de 40% va fi atins în anul 18597, adică peste 16577 de ani.
Volumul lucrărilor de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale a ajuns la cel mai redus nivel din ultimii 80 de ani. Și aici nu ne referim la corectarea de torenți prin modificari structurale și de funcții a mediului naural și fragmentare de habitate acvatice prin turnare de betoane ci la creerea unor zone de vărsare, liniștire și stabilizare a debitelor, inclusiv zone împădurite care periodic pot deveni mlaștini. Mai mult, majoritatea izvoarelor din Câmpia Română au dispărut în urma defrişărilor pădurilor produse de-a lungul timpului, iar cele care au rămas au un debit redus şi un regim instabil.
În pofida amplificării efectelor schimbărilor climatice şi a insistenţelor unor entităţi, acţiunea de creștere a suprafețelor cu perdele forestiere pentru protecția culturilor agricole, căilor de comunicație și a așezărilor omenești este practic nesemnificativă.
Producţia oficială de lemn de foc din fondul forestier naţional a fost estimată de către INS la cca. 5.163.000 m³/an. Dar consumul real total de lemn de foc (inclusiv biomasă), la nivel naţional este estimat la cca. 22.783.000 m³.
Cantitatea foarte mare de lemn cu destinația lemn de foc, arderea acestuia în instalații cu eficiență energetică foarte mică, neechipate cu filtre pentru reducerea poluării, utilizate preponderent de către populație în țara noastră, are o serie de consecințe negative sub raport ecologic, economic și social:
· Contravine măsurilor de combatere a schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin utilizarea lemnului în bunuri cu folosință îndelungată.
· Sursă de degradare a pădurilor ca urmare a tăierilor ilegale generate de o cerere de lemn de foc mai mare decât recolta de lemn de foc comercializată de către administratorii şi proprietari de fond forestier, respectiv lemn de mici dimensiuni și de calitate slabă. Aceasta are consecințe directe asupra tuturor serviciilor ecosistemice furnizate de pădure.
· Sursă de poluare a mediului ca urmare a randamentului scăzut de transformare în energie termică a lemnului de foc a sobelor utilizate pe scară largă de populație și a noxelor emise în atmosferă, cu consecințe inclusiv asupra sănătății populației.
· Afectează cantitatea de lemn valorificată superior de către industria lemnului (produse cu valoare adăugată ridicată și cu durată de folosință îndelungată).
Ca urmare a tăierilor excesive din ultimele decenii, majoritatea pădurilor au vârste sub 80 de ani (adică sub vârstele exploatabilităţii). În zonele de câmpie şi de deal există un deficit major de suprafețe împădurite. În consecinţă, s-a redus semnificativ calitatea vieții cetățenilor, potenţialul pădurilor pentru combaterea hazardelor climatice, hidrologice şi geomorfologice și a fost afectată biodiversitatea. Anual, 20755 de cetățeni cu domiciliul în România mor din cauza poluării, dintre care 15126 din cauza poluării aerului.
Pădurea României este în declin, iar silvicultura în regres. Administrația și cercetarea silvică actuală sunt neperformante și profund alterate de imixtiunea politicului. Tăierile ilegale sunt scăpate de sub control, în vreme ce autorităţile depistează doar 1% dintre acestea. Se arde anual mai mult lemn decât se taie legal și s-au construit fabrici de mare capacitate de procesare neintensivă a lemnului care exercită un stres fără precedent asupra pădurii. Fenomenul tăierilor ilegale nu a fost nici măcar încetinit, în ciuda eforturilor unor instituții ale statului și a presiunii publice. Nu există o justiție dedicată pentru mediu, iar legislația actuală nu sancționează elaboratorii amenajamentelor silvice atunci când aceștia încadreaza eronat pădurile în categorii funcționale necorespunzatoare cu rezultat în degradarea sau compromiterea acestora.
În ultimele 2 decenii s-a redus în ritm accelerat suprafaţa pădurilor parcurse cu lucrări de îngrijire, dar a crescut suprafaţa pădurilor cu tăieri agresive (rase și progresive) şi regenerate incomplet sau cu specii inadecvate tipurilor naturale de pădure. Managementul deficitar al pădurilor României este reflectat și de ponderea foarte ridicată a tăierilor de igienă și accidentale, utilizate pentru înlăturarea efectelor generate de diverși factori vătămători. Acest lucru demonstrează că tăierile de îngrijire și conducere a arboretelor și tăierile de regenerare, care sunt tăieri cu caracter sistematic și cu un caracter preventiv și de fortificare a arboretelor, nu sunt realizate corect sau nu sunt realizate deloc, fiind nevoie să fie înlocuite cu tăieri cu caracter special, conjucturale, utilizate de asemenea și pentru a tăia lemn de calitate atunci când a fost epuizată cota de lemn aprobată pentru anul respectiv, sub masca că este vorba de lemn puternic afectat de vătămare. Prin tăierile de igienă și cele accidentale se exploatează anual aproximativ 2 milioane m3.
Agent Green va înainta săptămâna viitoare președintelui României, domnul Klaus Iohannis și către Guvernul României prin domnul prim-ministru Ludovic Orban, strategia pentru pădurea României care include o analiză de profunzime a situației actuale.
