„În sudul României au mai rămas 5% din păduri”
– Organizația Agent Green a lansat de curând o campanie de strângere de semnături pentru salvarea pădurilor din jurul orașelor. În centrul atenției se află Codrii Vlăsiei, celebrele păduri istorice ale sudului românesc. Ce v-a determinat să demaraţi această acţiune?
– Cu secole în urmă, Codrii Vlăsiei se întindeau de la Carpați la Dunăre, ca o junglă amazoniană. Un paradis cu arbori vechi de 500 de ani. Iar acum vorbim de deșertificare, și nu atât din cauza schimbărilor climatice, cât a tăierii pădurilor. În județele din sud, Călărași, Ialomița, unde procesul de deșertificare e tot mai acut, au mai rămas 5% din suprafețele împădurite. Pădurea Snagov, o porțiune ceva mai bine păstrată a Codrilor Vlăsiei, se află zilele astea sub asediu. Au intrat în ultimele parcele cu arbori vechi de 200 de ani, de dimensiuni monumentale, se taie hectar după hectar. Acolo unde era o rezervație de 1100 de hectare, s-a schimbat din pix statutul și au rămas doar 110 hectare protejate. Pădurea Andronache, de care mă leagă multe amintiri de copil, este de nerecunoscut. E foame mare de lemn și nu contează că-s ultimele rămășițe ale unui simbol al istoriei României, nu contează componenta de biodiversitate, de sănătate a populației, contează doar „piesele”, cum numește Romsilva copacii. În București, atunci când nu bate vântul, avem megapoluare. Când bate vântul, se mai risipește, dar ce aduce acest vânt? Aduce valuri de praf din zone ce se deșertifică, nu mai aduce aer proaspăt, pentru că vechii codri sunt tăiați la sânge.
„Pădurea din jurul marilor orașe este decimată pentru lemn și pentru a face loc cartierelor rezidențiale”
– La fel de vestiți precum codrii Vlăsiei erau și codrii lui Ștefan cel Mare. Soarta lor e mai bună?
– Un alt oraș cu procent infim de spații verzi este Iașiul, aflat în procedură europeană de infringement, din cauza poluării. Ieșenii depind de oxigenul pădurii Bârnova–Repedea, care, deși este rezervație Natura 2000, continuă să fie ciuntită sistematic, pe măsură ce drujbele înaintează în căutarea celor mai importanți arbori. Toate acele păduri vechi, de fag, stejar, păduri de foioase, sunt tăiate în ritm alert. Vorbim aici despre o tragedie. În fiecare săptămână când ies la plimbare, ieșenii găsesc pădurea tot mai ciopârțită, însă președintele Consiliului Județean, Costel Alexe, fostul ministru al Mediului, anchetat pentru mită, le râde în nas. Am să dau un exemplu pozitiv de ce poate însemna pădurea pentru un oraș aflat la doar o oră de zbor de noi, Viena. Austriecii au înțeles că aerul pătrunde în oraș prin zona de nord și nimeni nu se atinge de o ramură din acele păduri, prin lege au maximă protecție. Industria, rafinăriile, incineratoarele au fost mutate în sud, niciodată nu ajunge în oraș vreun miros de acolo, iar vara, când sunt 30-40 de grade, prin oraș circulă aer curat, de pădure. În România, pădurea din jurul marilor orașe este decimată pentru lemn și pentru a face loc cartierelor rezidențiale.
„Romsilva ține cont doar de metri cubi și de bani”
– Nu există nicio protecție pentru aceste păduri?
A fost odată un arbore…
– Nu există, deși ar trebui să fie protejate prin lege, tratate ca niște temple, doar înseamnă plămânii marilor orașe, de aici respirăm. Dar Romsilva nu ține cont nici de asta, nici de normele tehnice legale, ci doar de metri cubi și de bani. Se laudă cu întinerirea pădurii, încearcă să impună această idee cum că arborii bătrâni sunt bolnavi și trebuie scoși repede din pădure. Un fals absolut! Pădurea nu are nevoie să fie întinerită de drujbe, se regenerează singură de mii de ani, iar arborii pot trăi 4-500 de ani. Acești arbori bătrâni reprezintă esența vieții unei păduri, au rolul de păstrare a biodiversității, produc cel mai mult oxigen și rețin cel mai mult carbon dintre toți copacii unei păduri. Fără ei, viața dispare, pentru că foarte multe specii, de la plante, la insecte și păsări, depind exclusiv de acești arbori. Și tocmai ei sunt cei mai vânați de Romsilva, pentru valoarea lor economică. Chiar și căzut, un astfel de arbore trebuie lăsat în pădure, înseamnă humus, hrana următoarelor generații. Normele tehnice spun că trebuie păstrate 70% din specia dominantă într-o pădure. Am mers cu un inginer silvic în Pădurea Snagov, acolo unde se taie stejari monumentali, și doar 10% din ceea ce se plantează în loc sunt stejari. Restul, alte specii, așa încât pădurea viitoare nu va avea legătură cu cea de acum. Romsilva este obligată să respecte o certificare internațională prin care păstrează cel puțin 5 arbori de biodiversitate la hectar, dar asta nu se respectă nici măcar în ariile protejate. Romsilva rade tot, hectar după hectar, iar instituția de control, Garda Forestieră, închide ochii, motiv pentru care România este în procedură de infringement și pentru păduri.
„Vrem un ordin de ministru care să protejeze acești plămâni ai orașelor”
– Care este ținta campaniei voastre „Păduri pentru orașele României”?
– Românii trăiesc cu șase ani mai puțin decât media de vârstă din UE. Vrem să îmbunătățim calitatea vieții, iar protejarea pădurilor din jurul orașelor are un rol important în această ecuație. Urgentă este oprirea tăierilor. Vrem un ordin de ministru, care să protejeze strict pădurile dintr-un cerc de 10 kilometri în jurul marilor orașe, și să implementeze conceptul de „codru grădinărit”, pădure perpetuă, pentru alți 20 de kilometri. Apoi, ne adresăm tuturor primarilor din România, pentru găsirea spațiilor pentru împăduriri. Terenuri agricole abandonate și degradate sunt cu miile în jurul orașelor și, odată transformate în perdele forestiere, vor opri înaintarea zonelor de deșertificare, vor atrage păsări, animale, vor aduce un aer curat. Vrem ca grădinile zoologice care au fost înființate prin betonarea abuzivă a unor spații verzi, pentru a ține în condiții groaznice niște animale chinuite, să fie desființate și să reintre în circuitul natural. A trecut mai mult de un secol de când România nu a mai avut primari vizionari, care să lase o moștenire benefică generațiilor următoare. Un exemplu istoric este celebrul primar al Craiovei, Romanescu, care a lăsat orașului un parc superb, care duce capitala Olteniei pe locul doi, după Brașov, la spațiu verde pe cap de locuitor. Este mare nevoie și astăzi de astfel de primari.
– Crezi că societatea noastră a ajuns la nivelul la care să se implice serios, să pună presiune pe autorități, pentru a crea un mediu mai sănătos de trai?
– Faptul că de decenii întregi educația nu a reprezentat o prioritate, și chiar și acum ne aflăm pe ultimul loc, în UE, la bugetul alocat educației, are drept consecință un nivel scăzut al conștientizării problemelor de mediu. Majoritatea populației, pur și simplu, nu face legătura între tăierile abuzive, dispariția sau deteriorarea mediului și sănătate. În plus, comunismul ne-a învățat să fim obedienți, să nu luptăm pentru libertatea de exprimare dacă vrem să nu suportăm consecințele. Chiar și acum, la protestele noastre, la care participă și profesori, biologi, unii dintre ei sunt intimidați la locul de muncă. Dacă ne facem curaj, avem o șansă. „Agent Green” încearcă să educe oamenii, arătând distrugerea naturii în plină desfășurare. Vrem să inspirăm și alte organizații locale, din toată țara, să acționeze, să apere chiar și o mică bucată de pădure de la marginea orașelor. Sunt trei modalități de acțiune. Protestele sunt greu de organizat pe timp de pandemie, dar în toamna trecută, am găsit o soluție, și oamenii care au ieșit să apere pădurea s-au înșiruit pe parcursul unui kilometru, pe potecile sale. Al doilea mod de a atrage atenția este prin mass-media, iar al treilea, prin acțiuni în instanță. O poate face orice cetățean sau ONG. Noi am dat în judecată „Romsilva” și „Agenția pentru Protecția Mediului”, sigur că aceste procese durează, și tăierile continuă între timp, dar totuși, în felul acesta, am reușit să salvăm păduri de mare importanță.
Primul Ministru este partener serios de discuție
– Există, totuși, și semne că problemele legate de mediu încep să se rezolve și în România…
– Apreciez faptul că problema defrișărilor abuzive a devenit un subiect sensibil în mass-media. Cred că „Sumal 2.0”, cu toate lacunele actuale legate de transparența promisă, este capabil să combată aceste tăieri ilegale. Cred că există această voință politică, la nivelul guvernului, de aceea am și acceptat să devin consilier onorific, apolitic, al primului ministru, pe probleme de mediu. Deși Florin Cîțu este finanțist, pot discuta cu el, în cel mai profund sens, subiecte legate de natură. Este primul partener serios de discuție din guvern pentru mine, în 20 de ani ca activist de mediu. O veste bună este și faptul că s-au alocat un miliard și jumătate de euro din Planul de Reconstrucție pentru împăduriri și refacere a unor păduri degradate. Mai rămâne ca această voință a vârfurilor de lance să se transmită și la aparatul administrativ. Este nevoie de o schimbare majoră de mentalitate în Ministerul Mediului, în instituțiile de control. ANPM, Garda Forestieră, Romsilva, toate trebuie să-și adapteze mentalitatea la provocările secolului XXI. Iar în acest moment, vechile obiceiuri nu se dau duse.
by IULIAN IGNAT ,
Publicat inițial în ,,Formula AS” – NUMĂRUL 1463
