„De-ale noastre” – Legumele româneşti pătrund în marile magazine

– În sfârşit, comercianţii iau în serios potenţialul uriaş al agriculturii româneşti! Reţeaua Metro a demarat un program numit „De-ale noastre”, prin care va pune în vânzare legume româneşti crescute tradiţional. O speranţă pentru fermierii români, dar şi o veste bună pentru toţi cei ce preferă produsele autohtone, cultivate ca pe vremea bunicii, cu miros de grădină. Despre această iniţiativă am stat de vorbă cu ADINA TÂMPLARU, şefa departamentului de comunicare a reţelei Metro –

„În ultimul timp, la piaţă, oamenii întreabă mai întâi dacă roşiile sau ardeii sunt româneşti, şi abia apoi cumpără”

– În sfârşit, românii pot cumpăra legume româ­neşti şi din magazine, nu doar de la piaţă, iar ţăranii români au acces mai uşor la rafturi pentru a-şi vinde recolta. Reţeaua METRO Cash & Carry a venit cu soluţia salvatoare. Cum s-a născut proiectul „De-ale noastre”?

– Am simţit că este o mare aşteptare pe ideea pro­duselor locale. De câţiva ani plutea în aer dorinţa ro­mânilor de a veni într-un magazin supermarket, pentru a cumpăra legume româneşti. Era şi o nemulţumire a clienţilor care veneau şi găseau doar produse din alte ţări, dar şi convingerea lor că ţăranii români au marfă su­perioară din punct de vedere al calităţii. Cred că aţi observat că în ultimul timp, la piaţă, oamenii întreabă mai întâi dacă roşiile sau ardeii sau orice altceva sunt ro­mâneşti, şi abia apoi cumpără. Ne-am adaptat aces­tui trend şi am testat, mai întâi, programul „De-ale noastre”, printr-un proiect pilot, în toamna anului tre­cut. Astfel, putem veni acum în faţa clienţilor noştri cu produse 100% româneşti, de foarte bună calitate.

– Nu a fost o perioadă cam lungă pentru a lua de la ţărani nişte legume şi a le pune pe raft?

       Adina Tâmplaru

– Pare o perioadă lungă, însă nu este. Noi, cei de la METRO, facem treaba nemţeşte. Am dorit ca această iniţiativă să nu se întoarcă împotriva ţăranilor români şi atunci am făcut câteva reguli stricte pentru calitatea legumelor ce se vor vinde sub sigla „De-ale noastre”. Într-o primă fază, vom vinde: roşii, ardei gras, capia şi gogoşar, castraveţi şi vinete. Fiecare ţăran a fost ales cu grijă în acest program. Seminţele şi răsadurile au fost furnizate de noi, ca să fim siguri de calitatea produselor şi pentru ca ele să fie uniforme.
Am angajat un inginer agro­nom care este şi con­sul­tant ME­TRO şi el le-a oferit pro­ducătorilor con­sultanţă de specia­li­tate pentru toa­te deta­liile: selecţia so­iu­rilor, tipul de sol, perioa­da optimă de re­coltare şi multe alte de­talii teh­nice. Nu în ul­ti­mul rând, se află în apro­pierea fermie­rilor un de­pozit de co­lec­tare, unde recolta se poa­te păstra în condiţii op­time. A durat un pic mai mult, poate, dar în felul acesta, o­fe­­rim produse proas­­pete şi, ceea ce cred că este foarte im­por­tant, a­vem „pro­duse de ori­gine con­tro­la­tă”, o pre­mieră pen­tru Ro­mânia. Adi­că, putem spune cli­en­ţilor e­xact de unde vi­ne o roşie şi în ce con­diţii a fost crescută.

– Cât de importantă este această „origine con­trolată” a legumelor? Nu e mai degrabă un moft im­por­tat de la ţările vestice?

– Nu e deloc un moft, mai ales în ziua de azi, când se importă de peste tot şi de multe ori ţi se spune că pro­dusul e românesc, fără a avea posibilitatea să ve­rifici dacă este sau nu adevărat. Originea controlată a legumelor şi fructelor la noi în ţară este, în acest moment, la stadiul de dorinţă, din păcate. Se ştiu, în cele mai fericite cazuri, doar ţările de provenienţă. Însă atunci când vine vorba despre tehnologii sau metode de producţie, clienţii au foarte puţine informaţii la dis­poziţie. De aceea, trasabilitatea întregului proces de producţie îi va asigura pe oameni de calitatea pro­du­sului, precum şi de faptul că au fost respectaţi anumiţi parametri şi standarde de producţie. În cazul Poiana Mare, zona de unde achiziţionăm noi, vom şti sigur că legumele au fost crescute prin tehnologii tradiţionale. Noi ştim ce vindem, dar şi dumneavoastră o să ştiţi ce cumpăraţi. Nu mi se pare un moft, dimpotrivă, cred că este foarte important şi necesar în condiţiile comerţului de astăzi.

– Spre deosebire de legumele de import, cele româneşti sunt căutate pentru că sunt cul­tivate tra­diţional, cu îngrăşăminte natu­rale, au gust, savoare şi nu sunt crescute cu chimicale. Veţi păstra acest specific?

– Legumele „De-ale noastre” sunt pro­duse prin tehnologii tradiţionale şi sunt cultivate în pă­mânt. Producţia este realizată în solar, în proporţie de 70%, sau pe câmp, 30%. Pentru creşterea lor se vor fo­­losi, pre­ponderent, îngrăşămintele naturale. Folosi­rea pro­ce­deelor tradiţionale oferă legumelor proprietăţi su­pe­rioare, gustul şi mirosul lor fi­ind specific celor de gră­dină. Când am pornit această ini­ţiativă, tocmai pe aceste calităţi am mizat. Ca să nu se piardă nimic din calitatea legumelor româneşti, chiar şi ambalarea, manipularea şi transportul au fost gândite într-un mod anu­me.

„Furnizorii noştri sunt 200 de fermieri din Dolj”

– Ţăranii români aş­teaptă o astfel de iniţiativă de do­uă­zeci de ani. Cum a fost primit acest program de către fermieri?

                  De la ţărani…

– A fost primit cu mult entuziasm. Şi în zona pro­ducătorilor, nu doar în cea a consumatorilor, era o aş­tep­tare foarte mare pentru o asemenea iniţiativă. Pro­gramul nostru vizează, într-o primă fază, agricul­torii din bazinul legumicol Poiana Mare, judeţul Dolj. Mai exact, două sute de fermieri sunt fur­ni­zorii noştri. Seg­men­tul micilor pro­du­cători este unul dintre acele sec­toare care ar avea nevoie de foarte multă aten­ţie, având un aport considerabil la dez­voltarea sănătoasă a eco­no­miei locale. Am iniţiat acest pro­iect, unic în Ro­mâ­nia, tocmai din do­rin­ţa de a veni în spri­jinul micilor pro­du­cători cu soluţii con­crete, care să îi ajute să devină mai pro­ductivi. Ne dorim ca acest program să se dovedească a fi so­luţia câştigătoare pentru agri­cultorii locali şi sperăm să îl extindem la nivel naţio­nal, şi în alte regiuni ale ţării, pe mai multe tipuri de culturi. Încercăm, în felul acesta, să creăm o situaţie în care toată lumea să câş­tige: noi, pentru că oferim pro­duse de calitate, cum­părătorii, pentru că vor avea le­gume gustoase şi proas­pete, producătorii, pentru că vor primi un sprijin să se dezvolte.

– De ce aţi ales zona Poiana Mare din Dolj şi cât de greu a fost să porniţi acest program acolo?

                   …direct la Metro

– Am selectat această zonă, Poiana Mare, tocmai pen­tru tradiţia sa în ceea ce priveşte culturile de legu­me. În trecut, Poiana Mare era cea mai importantă şi mai cunoscută regiune legumicolă a ţării. Şi în prezent, principala sursă de venit a locuitorilor acestei regiuni o reprezintă legumicultura. Aşadar, am identificat aici o zonă cu potenţial evident. Problemele pe care le-am întâmpinat le-am depăşit pas cu pas şi cred că ele se regăsesc peste tot în România, la majo­ritatea ţăranilor şi producătorilor. Din acest punct de vedere, cred că programul nostru desfăşurat la Poiana Ma­re va fi un mo­del pentru alţi producători români care doresc să îşi vândă marfa nu doar în pieţe. Am constatat că aceş­tia se confruntă, în primul rând, cu o lipsă de pregătire de specialitate.
Însă, poate unele din­tre cele mai apă­să­toa­re probleme ale acestora sunt pro­cesul de dis­tri­buţie, extrem de greoi, lipsa unui spaţiu de colectare, lipsa unor asociaţii şi culturile extrem de frag­mentate. Am analizat cu atenţie toate aceste pro­bleme şi am încercat, prin programul de susţinere a producătorilor locali „De-ale noastre”, să le dăm cele mai bune so­lu­ţii.

– Nu vă temeţi că ideea dumneavoastră va fi preluată de concurenţă?

– Acest program de susţinere a producătorilor locali este prima iniţiativă de acest fel aparţinând unui co­merciant de gen şi cred că este posibil ca iniţiativa noastră să fie urmată şi de alţii. Dar acesta ar fi un lu­cru bun, pentru că ar însemna implicarea sectorului privat în dezvoltarea segmentului micilor producători. Acest lucru poate avea doar efecte pozitive: atât asupra micilor producători, şi implicit asupra economiei, cât şi asupra clienţilor şi pieţei. În felul acesta, putem sa­tisface într-o măsură mai mare cererea prin producţia in­ternă de legume. Nu ne este teamă: calitatea şi pro­fe­sio­nalismul vor face întotdeauna diferenţa.

Publicat inițial în ,,Formula AS”-nr.1023 din 2012
scris de Cătălin Manole