[email protected]

Donează

Donează

 

Alimentație Sustenabilă

blank
by
Campanii
22/01/2021
blank
blank
blank

CAMPANIE – ALIMENTATIE SUSTENABILA

O campanie Agent Green, Asociatia Veganilor din Romania si Animals International

OBIECTIVE 2024

  • reducerea numarului de boli asociate consumlui excesiv de carne si grasimi de origine animala
  • reducerea consumului si productiei de produse de origine animala din Romania cu 2024, prin inlocuirea graduala a acesteia cu alternative de origine vegetala atat in alimentatie, cat si in agricultura, oferite si sustinute de stat
  • 50% dintre opțiunile alimentare existente în magazine, restaurante și instituții publice să fie bazate pe plante

CONTEXT

Strategiile Uniunii Europene pentru biodiversitate și pentru agricultură, lansate în mai 2020, urgența climatică declarată în 28 noiembrie 2019 sau pandemia Coronavirus prin care trecem de câteva luni sunt doar câteva evenimente semnificative care indică că necesitatea transformării modului în care producem și consumăm hrana este una urgentă. ONU a proclamat anul 2021 drept ”Anul internaţional al fructelor şi legumelor”. Scopul a fost creşterea gradului de conştientizare a beneficiilor consumului de legume şi fructe.

Peste 20% din mâncarea produsă este aruncată, rata obezității este în creștere iar peste jumătate din adulții UE sunt supraponderali. 

În România 55% dintre adulți sunt supraponderali. Totodată, România ocupă locul doi în Uniunea Europeană la obezitate infantilă. 

Rafturile magazinelor din România nu oferă un echulibru între produsele de origine animală și cele de origine vegetală. În privința produselor de origine vegetală lipsește cu desăvârșire diversitatea  de produse, făcând astfel dificilă alegerea unor produse mai sănătoase. La acest lucru se adaugă și tradițiile noastre culinare care au plasat treptat, în ultimele decenii, carnea și produsele de origine animală în topul preferințelor românilor. 

Industria zootehnică este puternic subvenționată, în ciuda multiplelor efecte negative pe care le are asupra mediului, sănătății publice și bunăstării animalelor. Drepturile animalelor sunt aproape inexistente în industria zootehnică, România încălcând adeseori legislația europeană privind bunăstarea animalelor. 

Țara noastră are cel mai mare număr de decese din cauze prevenibile din Europa, de două ori mai mare decât în alte țări europene. Principalele cauze sunt bolile de inimă, accidentul vascular cerebral, pneumonia și cancerul colorectal. Țara noastră are și una dintre cele mai scăzute speranțe de viață din Uniunea Europeană  – mai scăzută cu 6 ani decât în restul țărilor UE.

 

Românii au nevoie să fie familiarizați cu beneficiile alimentației vegetale și încurajați să încerce alternativele. În același timp, alternativele vegetale trebuie să devină mai accesibile întrucât în momentul de față atât instituțiile publice, cât și lanțurile de alimentație publică din mediul privat duc lipsa unei game variate de produse vegetale.

Fermele de creștere intensivă a animalelor sunt bombe neexplodate de zoonoze, iadul pentru animale și pentru cei care lucrează acolo, contribuie semnificativ la încălzirea globală și afectează în mai multe moduri mediul. Rob Wallace, biolog evoluționist și autor al cărții „Big Farms Make Big Flu”, spune că în acest moment planeta Pământ este de fapt „Planeta fermelor de creștere a animalelor”. Populații mai mari și densități mai mari facilitează o rată mai mare a transmisiilor zoonozelor. La acest lucru se adaugă și faptul că în condiții de aglomerație răspunsul imunitar e scăzut.

Nici chinul transportului inutil al animalelor nu poate fi ignorat, România fiind prima exportatoare de ovine din Uniunea Europeană, cu peste 2 milioane de ovine si bovine  exportate anual. 

Din rațiuni ecologice, sociale, etice, și de sănătate publică, viitorul alimentației este cel mai probabil unul bazat pe alimente de origine vegetală (vegan).

Afacerile vegane sunt în creștere, cererea există. Un studiu de caz notabil este brandul Verdino, care s-a reconvertit de la carne la produse pe  bază de proteină de mazăre. Businessul este sustenabil și se bucură de aprecierea clienților care caută alternative vegetale la produsele din carne. Astfel de antreprenori trebuie susținuți pentru a putea produce ușor ingrediente cu valoare adăugată în România (precum izolatul proteic de mazăre sau de soia). Un precedent în Europa în acest sens aparține Franței care are un program național dedicat producției de izolat proteic din mazăre. 

Acest trend spre o alimentație mai sustenabilă, bazată pe plante este evidențiat și în cadrul ultimului raport ONU (vezi pdf) care a analizat impactul pandemiei asupra consumului de carne la nivel mondial. Înregistrăm astăzi cel mai mare déclin al consumului de carne din ultimii 20 de ani. Până la sfârșitul anului 2020 se estimează că vom vedea o scădere de 3% față de anul trecut a consumului de carne, această scădere fiind accelerată de o preocupare din ce în ce mai mare a consumatorilor pentru reducerea impactului ecologic al alegerilor alimentare (emisii de gaze cu efect de seră, poluare, utilizare nesustenabilă a resurselor), cât și pentru securitate alimentară și modul în care funcționează lanțurile de aprovizionare cu carne.

 

MOTIVE

– sănătate publică
– economie
– mediu/sustenabilitate
– bunăstarea animalelor

CAMPANIE NATIONALA

– sănătate
– nutriție
– mediu
– animale
– oportunități economice

  1. CAMPANII NAȚIONALE DE INFORMARE ȘI CONȘTIENTIZARE A BENEFICIILOR UNEI ALIMENTAȚII VEGETALE
  2. IMPLEMENTARE CAMPANII ÎN INSTITUȚII PUBLICE DE TIPUL MEATLESS MONDAY (LUNI FĂRĂ CARNE)
  3. FACILITĂȚI FISCALE ȘI SUBVENȚII PENTRU AGRICULTURA ȘI ANTREPRENORIATUL VERDE
  4. PROGRAME NAȚIONALE DE INVESTIȚII
  5. OBLIGATIVITATEA ETICHETĂRII TRANSPARENTE A PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ (EMISII DE GAZE CU EFECT DE SERĂ, CONDIȚII DE CREȘTERE A ANIMALELOR ÎN FERME)
  6. EVENIMENTE PUBLICE DE ÎNCURAJARE A CONSUMULUI DE FRUCTE ȘI LEGUME ORGANIZATE ÎN PARTENERIAT CU MEDIUL NON-PROFIT
  7. CONSULTĂRI REGULATE ÎNTRE GUVERN ȘI CEILALȚI DOI ACTORI CARE SUSȚIN TRANZIȚIA CĂTRE O ALIMENTAȚIE SUSTENABILĂ – MEDIUL NON-PROFIT ȘI MEDIUL DE AFACERI

blank

EXPUNERE DE MOTIVE

1. Sănătate publică

1.1 Reducerea ratei mortalității la nivel global

Potrivit unui studiu publicat în Revista Academiei Naționale de Științe a SUA (https://bit.ly/2X737La) tranziția către o dietă bazată pe fructe și legume ar putea reduce mortalitatea cu 6 până la 10% până în 2050. În această analiză sunt incluse: boli coronariene, accidente vascular cerebrale, diabet de tip 2 și diferite forme de cancer. Aceste 4 tipuri de boli sunt responsabile pentru aproximativ 40% din decesele la nivel mondial în 2010.

1.2. Reducerea ratei mortalității în România

Potrivit raportului Starea Sănătății în Uniunea Europeană publicat de Comisia Europeană în 2019

(https://ec.europa.eu/health/sites/health/files/state/docs/2019_chp_romania_romanian.pdf) România are una dintre cele mai mici speranțe de viață din UE, mai precis cu 6 ani mai puțin decât media UE. România are și un număr aproape dublu de decese din cauze prevenibile și tratabile față de media europeană, fiind pe locul al patrulea, după Lituania, Letonia și Ungaria. Se află, în același timp, pe ultimele locuri și în privința consumului de fructe și legume.

1.3. Reducerea incidenței bolilor corelate cu obiceiurile alimentare

O boală care îi afectează disproporționat pe români, față de restul cetățenilor europeni, este cancerul colorectal. Potrivit unui studiu publicat anul acesta în Jurnalul Cancerului Gastrointestinal (https://link.springer.com/article/10.1007/s12029-020-00382-3), rata mortalității în țara noastră este aproape dublă față de media europeană, mai ales în regiunile nordice și centrale. 

În privința acestui tip de cancer sunt cunoscute tipurile de alimente care trebuie evitate pentru a diminua riscul apariției bolii. Carnea roșie (adică de vită, miel și porc), precum și de carnea procesată sunt considerate cancerogene

(https://www.health.harvard.edu/staying-healthy/red-and-processed-meats-raise-colorectal-cancer-risk). 

Un studiu de prevenire a polipilor realizat de Institutul Național al Cancerului din SUA a arătat că oamenii care și-au sporit consumul de leguminoase boabe chiar și cu mai puțin de un sfert de cană pe zi și-au redus riscul de recurență a polipilor colo-rectali precanceroși cu 65% (https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16772456/). 

1.4 Scăderea rezistenței la antibiotice

Rezistența la antibiotice este responsabilă de 33,000 decese pe an în Uniunea Europeană, ducând la costuri pentru sănătatea publică în valoare de aproximativ 1.5 miliarde euro (https://ec.europa.eu/health/amr/antimicrobial-resistance_en). Aproximativ 50% din producția mondială de antibiotice este utilizata în zootehnie și acvacultură. (Consumers International). Schimbarea obiceiurilor alimentare și tranziția către o alimentație predominant vegetală ar permite reducerea numărului animalelor crescute pentru consum, implicit asigurarea unor condiții mai bune pentru acestea în ferme, condiții care să nu le mai  predispună – așa cum o fac în prezent – la boli pentru care este necesară administrarea antibioticelor. 

1.5 Prevenirea unor viitoare pandemii

Aproximativ 60% din bolile care-i afectează pe oamenii din întreaga lume sunt de origine zoonotică (transmise de la animal la om). Două treimi din acestea provin de la animale sălbatice. Cel mai mare risc pentru transmiterea bolilor zoonotice, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, apare prin expunerea directă sau indirectă a oamenilor la animale, la produsele de origine animală (carne, lapte, ouă) și la mediul în care acestea trăiesc (https://bit.ly/3gA6cvk). 

Unul dintre scenariile formulate de oamenii de știință pentru Covid-19, și totodată cel care seamănă cel mai mult și cu povestea apariției focarelor de coronavirus de până acum (SARS-CoV2 nu este singurul virus care a generat epidemii în ultimii ani, sărind de la animale la oameni, ci doar singurul care a dus la o pandemie), presupune ca virusul să fi evoluat în forma actuală la om după ce a mai avut o gazdă intermediară.

Potrivit ultimelor cercetări,un candidat  foarte bun pentru această gazdă intermediară ar fi porcii întrucât au un sistem imunitar foarte asemănător celui uman (https://bit.ly/3dd4FsN). Distrugerea habitatelor, care aduc oamenii în contact cu patogeni nemaiîntâlniți, precum și condițiile din fermele de creștere intensivă a animalelor și abatoare, care reprezintă mediul propice pentru apariția bolilor și răspândirea lor, sunt în topul cauzelor aparițiilor acestor boli. Avem nevoie, mai mult decât oricând, de redirecționarea parțială a subvențiilor către un sector agricol sustenabil și care prezintă mai puține riscuri pentru sănătatea publică – cel al agriculturii vegetale.

Raport despre riscurile intensificării modelului actual de  creștere a animalelor: https://www.ciwf.org.uk/media/3756123/Zoonotic-diseases-human-health-and-farm-animal-welfare-16-page-report.pdf

2. Protecția mediului

2.1. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

Modul în care ne hrănim astăzi este responsabil pentru 17% din emisiile de gaze cu efect de seră din Europa, conform raportului The Lancet –  Food in the Anthropocene: the EAT–Lancet Commission on healthy diets from sustainable food systems

(https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/30660336).

Potrivit unui studiu publicat în Revista Academiei Naționale de Științe a SUA (https://bit.ly/2X737La) o alimentație predominant vegetală ar putea reduce emisiile sectorului alimentar cu 29 până la 70% până în 2050 (în acord și cu Panelul Interguvernamental al Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice, care a concluzionat că potențialul de a reduce aceste emisii este mult mai mare în cazul reducerii consumului, decât în cel al măsurilor tehnice care ar putea duce la o gestionare mai bună a animalelor sau a culturilor destinate consumului animalelor). Raportul The Lancet estimează că este necesară reducerea dramatică a consumului de produse alimentare nesănătoase, precum carnea roșie, cu cel puțin 50% și simultan o creștere a consumului de legume, nuci, fructe și leguminoase cu mai mult de 100%.

IPCC a publicat în 2019 un raport special (https://www.ipcc.ch/srccl/) care a descris dietele bazate pe plante ca fiind o oportunitate majoră de a diminua și a ne adapta la schimbările climatice și a inclus recomandări de politici pentru a reduce consumul de carne.

2.2 Reducerea poluării apelor, a solului și a aerului

Sistemele de creștere ale animalelor afectează calitatea apei, aerului și a solului, alterând ciclurile biogeochimice de azot, fosfor și carbon. Rezultatele de până acum, publicate și de Comisia Uniunii Europene (https://ec.europa.eu/jrc/en/publication/impacts-european-livestock-production-nitrogen-sulphur-phosphorus-and-greenhouse-gas-emissions-land), ne arată că sectorul zootehnic este responsabil de 

  • 78% din pierderea biodiversității terestre
  • 80% din acidificarea solului și poluarea aerului (cu amoniu și emisii de azotați)
  •  73% din poluarea apei

Potrivit European Nitrogen Report, poluarea cu azotați costă Uniunea European 320 miliarde euro pe an (http://centaur.reading.ac.uk/20869/1/28387ENA_c17.pdf).

Poluarea apei cu azotați expune 18 milioane de oameni la a consuma apă cu concentrațiii de azotați peste nivelul recomandat. Fermele de creștere intensivă contribuie și la poluarea aerului, cauzând peste 400,000 de decese premature anual. 

2.3 Combaterea defrișărilor și a pierderii biodiversității

Defrișările care fac loc terenurilor agricole sunt principala cauză a extincției în masă (https://bit.ly/2ZDssyd). 

Un studiu WWF recent a arătat că numărul vieţuitoarelor din pădurile lumii s-a redus cu peste o jumătate din 1970 până în 2014. Studiul, numit „Below the Canopy”, a fost efectuat asupra a 455 de populaţii din 268 de specii de vieţuitoare sălbatice care trăiesc exclusiv în mediul forestier. Potrivit datelor dintre 1970 și 2014, ultimele disponibile, numărul acestora a scăzut în medie cu 53%.

2.4  Sustenabilitate

Creșterea vegetalelor are un impact mai mic asupra planetei, necesitând mult mai puține resurse decât industria zootehnică (teren, apă, nutrienți). Sursa – https://www.researchgate.net/publication/256389231_A_Framework_for_Sustainability_Transition_The_Case_of_Plant-Based_Diets

În plus, fermele de animale oferă doar 18% dintre caloriile consumate la nivel global, însă au nevoie de 83% din terenurile agricole ale planetei (https://bit.ly/2ZHmpbK).

3. Bunăstarea animalelor

Legătura dintre bunăstarea animalelor și cea a oamenilor și a planetei a devenit din ce în ce mai clară. Până și în privința pandemiei cu care se confruntă întreaga planetă astăzi au fost trase mai multe semnale de alarmă de-a lungul timpului, unele chiar recent. Organizația Mondială a Sănătății, cercetători și oameni de știință din întreaga lume, precum și jurnaliști și persoane publice, au atras atenția asupra legăturii dintre condițiile improprii în care sunt crescute și abatorizate animalele din fermele de creștere intensivă și riscul apariției unor noi focare de epidemii și pandemii.

Asigurarea unor condiții decente și respectarea unei minime bunăstări a animalelor crescute pentru consum este imposibilă în absența unei reduceri a consumului de animale. Aproape două-treimi din animalele de fermă din întreaga lume sunt crescute astăzi în ferme de creștere intensivă (aproximativ 50 de miliarde de animale). 

Din cauza aglomerației și a stresului acumulat în aceste ferme, multe animale ajung să se rănească. Pentru a reduce problemele cu atacurile vătămătoare și canibalismul, industria zootehnică recurge la practici crude precum tăierea dinților, tăierea cozilor sau a ciocurilor (în cazul păsărilor, de pildă). 

De pildă, puilor de sex feminin destinați exploatării pentru ouă, li se taie ciocurile (o treime din UE), fără anestezie, ceea ce poate cauza dureri acute și cronice. Animalele sunt tratate ca simple comodități, îngrămădite în spații în care uneori nici măcar nu se pot întoarce, fără acces la lumină naturală și fără posibilitatea de a-și manifesta comportamente naturale. Surse: https://bit.ly/3esWAAm , https://bit.ly/2zD3Bjr, https://bit.ly/36H530b 

 

4. Oportunități economice

Potrivit unui studiu (https://bit.ly/3gvyCq7) publicat în Revista Academiei Naționale de Știință a SUA (PNAS), dacă oamenii vor continua să își bazeze alimentația pe produse de origine animală, economia globală va pierde până la 1.6 trilioane de dolari până în 2050. Piața europeană a alternativelor vegetale se află deja pe un trend ascendent care nu trebuie decât urmat. 

Vânzările produselor vegetale pe bază de mazăre, linte sau soia au crescut cu 39% pe piața europeană în ultimii 4 ani. Alternativele vegetale la carne au cunoscut o creștere și mai surprinzătoare: de 451%. Aceste date au fost obținute în cadrul unui proiect finanțat de Horizon 2020 (https://bit.ly/2vvOJBm), programul-cadru pentru cercetare și inovare derulat de Uniune Europeană.

Lucrurile stau din ce în ce mai bine și la capitolul alternative vegetale la produsele lactate. Piața europeană a acestor alternative este estimată pentru 2025 la o valoare totală de aproximativ 2 miliarde de euro (https://bit.ly/3ahlscr).

În România avem deja companii vegane de succes precum Verdino, Inedit, Aivia, Ambrozia care demonstrează că există interes pentru acest segment de piață din partea cumpărăturilor din România și nu numai și că această piață se poate dovedi extrem de profitabilă. 

Exemple de succes pe plan mondial: Beyond Meat (cu un succes răsunător pe bursa Nasdaq), Impossible Foods, JUST Egg, Oatly

PROPUNERI DE MĂSURI CONCRETE

Identificarea acelor culturi strategice, benefice pentru sănătate și mediu prin care poate începe tranziția către o alimentație sustenabilă, cu ajutorul autorităților, canalelor media oficiale și a unei infrastructuri potrivite.

Subvențiile și investițiile susținute de facilități fiscale pentru afaceri bazate pe agricultura din plante pot salva planeta și milioane de vieți, pot preveni viitoare pandemii. În acest mod vom putea prezenta societății românești bucătăria fascinantă a plantelor, pentru că ele sunt cele la care nu putem renunța de fapt, fiind sursa primară a nutrienților din alimentația umană.

Principalele obiective pe care ar trebui să le atingă măsurile fiscale sunt: accesibilizarea alternativelor vegetale ca preț și creșterea diversității acestora astfel încât să poată substitui atât organoleptic cât și nutrițional produsele de origine animală. Se poate considera și suprataxarea anumitor produse de origine animală care au un impact negativ mare asupra mediului sau sănătății consumatorilor, însă abia după ce se consideră că diversitatea și accesibilitatea produselor vegetale au atins un nivel adecvat astfel încât această suprataxare să nu constituie o povară pentru consumatorii români. Această condiție este cu atât mai importantă în contextul Românie care ocupă primul loc în Europa din punctul de vedere al ponderii cheltuielilor cu alimente și băuturi nealcoolice din totalul cheltuielilor gospodăriilor. 

Credem că este necesară testarea mai multor abordări pentru a ne asigura că mesajul ajunge la cât mai multe comunități. 

Cele 3  mari motive pentru care oamenii renunță la produse de origine animală sunt preocuparea pentru bunăstarea animalelor, sănătatea personală și impactul asupra mediului.

Prin educație, accesibilitate și suport real pentru tranziție, schimbarea dietei cu una bazată pe plante va veni în mod natural. 

Prin diversificarea gamei de produse de origine vegetală, atât în instituții publice cât și în lanțuri de alimentație privată (precum magazine, supermarketuri), oamenii vor avea mai multe alternative și vor putea opta cu ușurință pentru hrană sănătoasă.

De fapt, de cele mai multe ori costurile pentru a produce alimente vegetale sunt mult mai mici, contrar mitului că mâncarea vegană este scumpă. 

Propunem ca până în 2023, 50% dintre opțiunile alimentare existente în magazine, restaurante și instituții publice să fie bazate pe plante.

PILONI PRINCIPALI

Pilonul 1 – Educație generală și nutrițională

Potrivit raportului special dedicat educației nutriționale publicat de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (http://www.fao.org/3/i3235e/i3235e.pdf), promovarea unor diete sănătoase bazate pe fructe și legume este un element-cheie în adoptarea unor obiceiuri alimentare sănătoase și sustenabile. La nivel global, atât FAO cât și Organizația Mondială a Sănătății, recomandă adoptarea unor politici educaționale și a unor programe care să sprijine activ adoptarea unor diete sănătoase. Așadar, pentru un maxim de eficiență, informarea trebuie completată cu programe care să faciliteze adoptarea unor noi abilități, precum și cu schimbări în mediul alimentar (mai multe opțiuni sănătoare, mai ușor de adoptat obiceiuri sănătoase). 

Consumul redus de fructe și legume crește riscul bolilor cardiovasculare și a mai multor tipuri de cancer. Consumul ridicat de grăsimi saturate și grăsimi trans favorizează apariția bolilor de inimă iar consumul de carne roșie și procesată este legat de apariția mai multor tipuri de cancer (WHO, 2203; Steyn et al., 2004; WCRF, 2007). 

În acest context, recomandăm trei modalități prin care guvernul poate susține activități educaționale:

  1. Campanii naționale de informare pe teme de prevenție prin nutriție (cu facilitarea accesului publicului larg prin toate canalele mass-media tv, print, OOH, radio,  online, social-media, evenimente și instituții de învățământ).

→ Spoturi informative de tipul celor cu zahar, sare si grasimi, pe perioada nedeterminata, pe toate posturile publice de tv si radio, pe mai multe categorii de informații

ALIMENTAȚIA BAZATĂ PE PLANTE SCADE RISCUL DE BOLI CARDIOVASCULARE ȘI CANCER

LEGUMINOASELE: ALTERNATIVELE VEGETALE PROTEICE LA PRODUSELE DE ORIGINE ANIMALĂ

CONSUMUL DE PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ AFECTEAZĂ SĂNĂTATEA TA ȘI  A PLANETEI

VREI SĂ FACI TRANZIȚIA DE LA VECHEA FERMĂ DE ANIMALE LA O AFACERE BAZATĂ PE PLANTE SAU SĂ ÎȚI DESCHIZI O AFACERE CU ALIMENTAȚIE BIO BAZATĂ PE PLANTE? 

  1. Parteneriate între autoritățile locale și organizații non-profit care promovează consumului de fructe și legume (evenimente publice precum târguri și festivaluri, campanii de conștientizare, campanii de informare, conferințe, ateliere, cursuri gratuite pentru părinți și copii)
  2. Etichetarea produselor din carne și a celor lactate cu informații despre bolile la care predispun și cu impactul asupra mediului (emisii de gaze cu efect de seră, poluare cu nitrați, azotați etc)
  3. Educație nutrițională în școli și programe de educație medicală continuă pe teme de nutriție și sănătate publică (pentru personalul medical)
  4. Folosirea imaginilor din ferme și a unei comunicări cât mai transparente pe toate produsele de origine animala

Exemple de campanii în lume:

  1. Primăria Barcelonei promovează campania Meat Free Monday (Luni fără carne) și a publicat chiar și un ghid vegetarian pentru oraș (https://bit.ly/2MaghRr) 
  2. Primăria New York a adoptat campania Meatless Monday încă din 2015. Peste 40 de școli, mai multe colegii și universități și școli private s-au alăturat acestei campanii (https://bit.ly/3cfAY94)
  3. Mai multe orașe din Marea Britanie au devenit Veg Cities ca parte din inițiativa Peas Please (https://bbc.in/3ewCTrC), un program a cărui misiune este aceea de a aduce laolaltă retaileri, producători, instituții publice, autorități locale și reprezentanți guvernamentali într-un efort comun de a crește consumul zilnic de fructe și legume 
  4. Campania națională “Mănâncă 5 fructe și legume pe zi/ 5 a Day” – organizată în mai multe țări (Argentina, Brazilia, Australia, Canada, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Spania, Marea Britanie). 

Campaniile sunt structurate și livrate de autoritățile locale în colaborare cu mediul non-profit și, uneori, cu susținerea unor parteneriate private. 

Pilonul 2 – Accesibilizarea produselor alimentare “verzi” . Încurajarea agriculturii sustenabile

1. Facilități fiscale și subvenții  la toate nivelurile: producție, procesare, distribuție și vânzare

Acordarea de subvenții și fonduri pentru începerea unei afaceri de alimentație verde sau pentru cei care vor să  facă  tranziția, de exemplu firmele de lactate încep să producă alternative vegetale la lapte, analog programelor de mediu pentru mașini electrice, infrastructură de încărcare și energie verde. 

Un alt element cheie în tranziția justă către o alimentație sustenabilă este susținerea întregului lanț de producție al alimentelor cu un impact redus asupra mediului, prin facilități fiscale la toate nivelurile: producție, procesare, distribuție și vânzare. În acest mod schimbările obiceiurilor alimentare au loc organic, prin încurajarea sectoarelor agricole sustenabile și accesibilizarea prețurilor pentru cumpărători. 

Considerăm că măsurile facilităților fiscale trebuie prioritizate în fața suprataxării produselor cu un impact mare asupra mediului și sănătății consumatorilor (cum sunt carnea de rumegătoare, carnea procesată), întrucât nu vulnerabilizează cetățenii cu venituri mici și medii, ci înclină balanța natural în piața produselor alimentare în favoarea alternativelor sănătoase și mai sustenabile (făcându-le mai variate, mai numeroase și mai accesibile ca preț). 

Propunem de asemenea suprataxarea alimentelor cu impact negativ asupra sănătății și mediului. Atunci când vor deveni produse mai greu accesibile, automat vor crește calitatea, prețul, standardul, în timp ce obiceiul de consum va scădea, odată cu riscurile aferente. 

Măsura suprataxării alimentelor cu un impact negativ asupra sănătății și mediului ar putea fi implementată abia după derularea mai multor programe naționale de educare nutrițională și de susținere a creșterii numărului și calității alternativelor vegetale pe piață. 

Propunem TVA 0,5% la alternativele vegetale la produsele de origine animală (includem aici alternative la carne, lactate, ouă). Având în vedere că principalul rol nutrițional al alimentelor pe care le substituie este acela de a asigura aportul necesar de proteine, propunem următoarele criterii cumulative pentru aplicarea cotei TVA de 0,5%:

  1. Produsele sunt preparate sau semipreparate alimentare, fără ingrediente de origine animală, ȘI
  2. Raportul dintre aportul caloric C (măsurat în kcal per 100g produs, conform informațiilor nutriționale de pe eticheta produsului) și aportul de proteine P (măsurat în grame de proteine per 100g produs, conform etichetei nutriționale a produsului) este cel mult 20.

Acest al doilea criteriu (C/P≤20) este echivalent cu condiția (P×4/C≥0,2), pe care trebuie să o întrunească produsele alimentare pentru a putea utiliza pe ambalaj mențiunea „BOGAT ÎN PROTEINE”, conform Regulamentului (CE) nr. 1924/2006 privind mențiunile nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare.
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32006R1924

2. Identificarea și desemnarea unor culturi strategice în tranziția către o alimentație sustenabilă. 

Propunerea noastră vizează culturile de leguminoase care înlocuiesc cu succes din punct de vedere nutritiv produsele de origine animală, inclusiv în privința conținutului proteic: mazăre, soia, fasole, ciuperci, dar și plante aromatice. Aceste culturi sunt benefice solului și aduc beneficii dovedite atât mediului, cât și sănătății. 

După analiza pe zone, în câteva scenarii, se vor detalia planuri complete de business și se va asigura ghidaj pentru implementare.

Recomandăm permacultura și specii locale cu prioritate, benefice pentru mediu, si hranitoare pentru oameni.

Fasolea, mazarea, ciupercile, soia sunt doar cateva specii care pot fi incluse in programe drept culturi strategice,

Precedente în Europa

Guvernul francez și-a propus să devină lider global în furnizarea de proteină de origine vegetală,în special, de proteină din mazăre, completând Programul național de proteină vegetală 2014-2020/ Plant protein plan 2014-2020 (http://proxy-pubminefi.diffusion.finances.gouv.fr/pub/document/18/21565.pdf) cu investiții masive în cercetare, dezvoltare și inovație în domeniul „proteinelor viitorului). 

3. Redirecționarea subvențiilor dinspre agricultura bazată pe exploatarea intensivă a animalelor spre tipuri de agricultură sustenabilă, bazată pe vegetale. 

Exploatarea intensivă trebuie înlocuită cu cultivarea abundentă a plantelor care se potrivesc cu relieful și condițiile. După analiza pe zone, propunem 

  • un sondaj urgent în rândul lucrătorilor din abatoare și industria de procesare a cărnii
  • finanțarea și încurajarea pri facilități fiscale atât a micilor, cât și a marilor producători care aumodele de business sustenabile
  • Prioritizarea etapizată a subvențiilor din zootehnie până în anul 2027 pentru afaceri verzi, bazate pe plante

 

Pilonul 3 – Previzibilitate și consecvență/ Programe naționale de investiții 

  1. Programe naționale de investiții în infrastructura pentru prelucrarea culturilor vegetale, spre exemplu mazăre, soia, fasole sau alte leguminoase. 
  2. Programe naționale de investiții în antreprenoriatul alimentației verzi/sustenabile
  3. Programe naționale de investiții în cercetare și dezvoltare în domeniul alimentației sustenabile bazate pe plante (ingineria alimentelor, biotehnologii).  

 

PARTENERI ÎN TRANZIȚIE

Tranziția către o agricultură sustenabilă și o alimentație care să lase o amprentă cât mai mică asupra mediului nu poate avea loc decât dacă toți actorii importanți din societate își unesc forțele și colaborează. De aceea propunem și câteva modalități prin care mediul non-profit, mediul de afaceri și guvernul se pot susține reciproc în această tranziție. 

ONG & CORPORATE

  1. Consultări regulate cu organizațiile non-profit (naționale și internaționale) dedicate promovării tranziției către o alimentație sustenabilă, bazată pe plante
  2. Facilități fiscale pentru organizațiile non-profit care promovează alimentația vegetală sau predominant vegetală
  3. Consultări cu mediul de afaceri din zona alternativelor vegetale la produsele de origine animală (pentru a identifica din timp care sunt provocările lor și de ce fel de sprijin au nevoie pentru a deveni competitivi atât pe plan național, cât și internațional). 

Articole asemanatoare