Actuala evaluare a impactului asupra mediului este ilegală
Agent Green a depus astăzi la Ministerul Mediului și la ANPM raportul privind observațiile realizate pe anul 2010 în cadrul contrastudiului de biodiversitate la DN 66A și a cerut stoparea actualei proceduri de eliberarea acordului de mediu.
Obiectivele principale ale contrastudiului sunt evaluarea corectă a biodiversității din zona traversată de ruta propusă pentru drumul național DN 66A și a impactului asupra mediului pe care construcția ar avea-o.
Evaluarea impactului asupra biodiversității reprezintă ultimul pas necesar a fi făcut de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale în procesul de luarea deciziei privind acordul de mediu pentru construcția DN 66A care urmează să fie luată de ANPM (Agenția Națională de Protecția Mediului). În acest moment ANPM se află în ilegalitate deoarece încalcă articolul 5 al Ordinului Ministerului Mediului 135/2010 care precizează că în situația în care o investiție se realizează etapizat sau se amplasează pe terenuri aflate în raza teritorială a mai multor unități administrativ-teritoriale învecinate, evaluarea impactului asupra mediului se realizează pentru întreaga investiție. Ori DN 66A ar urma să aibă până la finalizare cel puțin 5 tronsoane și să străbată 4 județe (Hunedoara, Gorj, Mehedinți și Caraș Severin). ”Evaluarea impactului DN 66A asupra mediului este ilegală. Acesta trebuie evaluat pentru întreaga investiție. În septembrie am cerut ANPM să respecte legislația și să oprească procedura pentru eliberarea acordului de mediu la tronsonul 3 al drumului. Nu au raspuns, de aceea pregatim o plângere la Comisia Europeană și un proces la Curtea de Apel București”, a spus Gabriel Păun, Președinte Agent Green și membru al echipei de cercetare pentru mamifere.
Este pentru prima dată în România când se realizează un contrastudiu de biodiversitate pentru un proiect de investiții. Rezultatele observațiilor din anul 2010 arată că tronsonul 3 al drumului național 66A care măsoară 19 km ar urma să afecteaze semnificativ ariile protejate și habitate prioritare pe care le traversează. 2552 ha din ultimul Peisaj Forestier Intact din zona de climă temperată a Europei adăpostit în munții Retezat, Godeanu, Țarcu și Vîlcan ar fi compromise. ”Am avut mari semne de întrebare cu privire la studiul comandat de beneficiarul DN 66A și realizat pe baza a doar 5 zile de observații în care de exemplu s-au identificat numai 2 locuri de reproducere pentru amfibieni și reptile, o singură urmă de urs, niciun liliac și nicio acvilă de munte. Echipa noastră a identificat în 38 de zile de teren din toate anotimpurile anului de-a lungul a 19 km de drum 213 de puncte de trecere pentru mamifere: 31 de lup, 15 urs, 7 râs, 46 cerb, 41 căprior, 62 vulpe, 30 jder, 21 mistreț, 16 pentru pisica sălbatică și 5 de capră neagră. Sunt foarte îngrijorată că în ultimii 4 ani nu am mai observat nicio vidră pe râul Jiul de Vest. Este foarte posibil că aceasta a dispărut complet după ce tronsonul 2 al DN 66A realizat deja în mod ilegal a distrus complet habitatul acestui mamifer pe timpul șantierului”, a adăugat Anca Șerban, coordonator echipă mamifere, Agent Green.
”Am identificat 25 de specii de chiroptere (lilieci) reprezentate de 2290 indivizi. Pentru zona cercetată, au fost gasite trei specii noi, nesemnalate pâna in prezent şi o specie cu totul nouă pentru Romania, liliacul cu cap de buldog (Tadarida teniotis)”, a adăugat Farkas Szodoray-Paradi, Președintele Asociației pentru Protecția Liliecilor din Romania.
”Am făcut observații din 3 puncte cu vizibilitate de cel puțin 3 km și am identificat 37 de specii de păsări dintre care 4 se regăsesc în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE. Una ditre acestea este acvila de munte. O pereche are cuibul la o distanţă de numai 500 m de DN 66A. Șantierul și traficul intens care vor urma realizării drumului vor afecta semnificativ cuibărirea acvilei de munte în apropierea amplasamentului.”, a spus Istvan Kovacs, Grupul Milvus, specialist în păsări.
”Am identificat 25 specii de floră care se regăsesc pe liste roşii, 9 habitate de interes comunitar și chiar unul prioritar. Toate acestea ar urma să fie afectate de defrișările pentru construcție. Punctele de interes conservativ ridicat sunt: Pasul Jiu-Cerna, Stânca Roşie și Izvoarele Cernei. Habitatul prioritar 9180* păduri de Tilio-Acerion pe versanţi, grohotişuri şi ravene apare insular, în două zone diferite de-a lungul drumului unde apar stâncarii sau este traversat de pâraie. În general acest habitat include păduri mixte dominate de paltinul de munte în amestec cu specii de de frasin, fag, ulm de munte, salcie căprească, zmeur și mur de pădure”, a spus dr. Irina Goia, specialist în floră și vegetație de la catedra de Taxonomie și Ecologie a Universității din Cluj.
Doctorul Ioan Ghira de la aceeași catedră și Președintele Societății Române de Herpetologie și fost custode al Parcului Național Retezat în anii ‘80 avertizează că ”toate cele 5 specii de amfibieni care trăiesc în zona studiată ar putea dispărea complet, întrucât vor fi distruse locurile pentru reproducere prin amenajarea drumului. Ori în afara bălţilor și şanţurilor care există la ora actuală în imediata apropiere a actualului drum forestier, nu mai există alte locuri propice pentru reproducerea celor cinci specii de amfibieni pe o raza de mulţi kilometri. Substratul calcaros nu permite acumularea şi păstrarea apei pluviale, iar cea a izvoarelor nu poate produce băltiri din cauza pantelor accentuate pe toţi versanţii. Din 8 specii de reptile pe care le-am identificat la drum și în vecinătate, 4 sunt ameninţate cu dispariţia: şopârla de ziduri, şopârla de munte, şarpele de alun și vipera comună. O specie va fi periclitată (şopârla de câmp) și una va fi parţial periclitată (şarpele de sticlă sau năpârca).”
Și specialiștii de insecte coleoptere susțin că locul numit Stânca Roșie trebuie evitat cu orice preț de construcția drumului: ”În total au fost identificate 62 specii de insecte coleoptere din care 5 trăiesc doar în Carpați, iar 4 specii sunt rare. La Stânca Roşie, pe lângă diversitatea curculionidelor şi prezenţa speciilor rare şi endemice, remarcăm o mare diversitate floristică ce favorizează prezenţa unui număr ridicat de insecte din diverse ordine. Din acest motiv este important şi necesar ca viitoarea şosea să ocolească această stâncă”, spune Lucian Alexandru Teodor, biolog Universitatea Babes Bolyai (UBB). Singurele ființe care nu ar avea prea mult de suferit de pe urma construcției ar fi ”insectele din Familia Chrysomelidae deoarece ele se deplaseaza mai ales prin zbor și pot fi întâlnite în alte zone mai mult sau mai puţin îndepărtate de şosea”, a încheiat Conf. dr. Alexandru Crişan, UBB.
Anul trecut Agent Green şi organizaţiile partenere au protestat la Câmpuşel locul până unde s-a ajuns cu asfaltul, au oprit Hotărârea de Guvern care viza defrişarea a 32 ha de pădure ce stau în calea drumului, au dat în judecată Administraţia Parcului Naţional Domogled şi au desfiinţat, cu ocazia dezbaterilor publice, studiul de impact al beneficiarului construcţiei care conţinea zeci de erori științifice şi omisiuni. Organizațiile partenere sunt Grupul Milvus, Asociația pentru Protecția Liliecilor, Societatea Română de Herpetologie, Societatea Carpatina Ardeleană și WWF. La studiu contribuie în mod voluntar și oameni de știință de la catedra de Taxonomie și Ecologie a Universității Babes Bolyai și de la Universitatea Edinburgh din Scoția.
Agent Green și organizațiile partenere cer ANPM și ministrului mediului Laszlo Borbely să stopeze actuala evaluare a impactului tronsonului 3 al DN 66A asupra mediului și să ceară beneficiarului drumului realizarea unui nou studiu pentru întreaga investiție de realizat pe baza observațiilor în teren timp de cel puțin 3 ani.
