Solicitări Agent Green pentru noul cod silvic

Capitolul I. Obiectul de reglementare și domeniul de aplicare

Art. 1. Fondul forestier național

(1) Terenurile cu destinație forestieră constituie fondul forestier național al României, denumit în continuare FFN, și se supun prevederilor prezentei legi.

(2) Terenurile cu destinație forestieră sunt cele cuprinse în amenajamente silvice  în vigoare la data de 1 ianuarie 1990, inclusiv cu modificările de suprafață, conform operațiunilor de intrări-ieşiri efectuate și/sau actelor administrative emise în condițiile legii.

(3) Terenurile cu destinație forestieră au următoarele categorii de folosință:

a)     terenuri cu păduri;

b)     terenuri în curs de regenerare;

c)     terenuri destinate împăduririi: terenuri degradate şi terenuri neîmpădurite, stabilite a fi împădurite;

d)     terenuri care servesc nevoilor de cultură: pepiniere, solarii, plantaje şi culturi de plante-mamă;

e)     terenuri care servesc nevoilor de producţie silvică: culturi de răchită, pomi de Crăciun, arbori şi arbuşti ornamentali şi fructiferi;

f)       terenuri cu folosințe specifice administraţiei silvice: terenuri destinate asigurării hranei vânatului şi producerii de furaje;

g)     terenuri ocupate de construcţii şi curţile aferente acestora: sedii administrative, cabane, fazanerii, păstrăvării, crescătorii de animale de interes vânătoresc, drumuri şi căi ferate forestiere de transport, spaţii industriale, alte dotări tehnice specifice sectorului forestier;

h)     linii parcelare, culoare pentru linii electrice, terenuri ocupate temporar, terenuri concesionate din fondul forestier proprietate publică a statului, terenuri afectate de sarcini şi/sau litigii, precum şi terenuri forestiere din cadrul culoarului de frontieră şi fâşiei de protecţie a frontierei de stat şi cele destinate realizării unor obiective din cadrul Sistemului Integrat de Securizare a Frontierei de Stat;

i)       terenuri pe care sunt amplasate iazuri, terenuri care constituie albiile minore ale pâraielor care nu se încadrează în prevederile art. 3 alin. (1) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, precum şi terenuri neproductive, incluse în amenajamentele silvice.

(4) FFN include și terenurile cu alte destinații care erau incluse în amenajamentele silvice în vigoare la data de 1 ianuarie 1990 și care nu au fost scoase din FFN.

(5) Terenurile din FFN constituie bun de interes național.

(2) Să fie recunoscut FFN inclusiv terenurile cu alte destinații cuprinse în amenajamentele silvice valabile la 01 ianuarie 1990 cu limitele fizice aferente de la aceeasi data;

(3) f) terenurile destinate producerii de furaje și locurile de administrare a hranei pentru speciile de faună sa fie definite ca terenuri cu folosinte specifice activitatilor cinegetice nu silvice;

(3) g) să se elimine categoriile de folosință a terenurilor cu destinație forestieră care permit menținerea în captivitate a viețuitoarelor din speciile sălbatice (fazanerii, păstrăvării, crescătorii de animale de interes vânătoresc);

(4) Să fie recunoscut FFN inclusiv terenurile cu alte destinații cuprinse în amenajamentele silvice valabile la 01 ianuarie 1990 cu limitele fizice aferente de la aceeasi data;

(1) Sunt considerate păduri, în sensul prezentei legi, terenurile din FFN cu o suprafață de cel puțin 0,5 ha, acoperite cu arbori care ating o înălțime minimă de 5 m la maturitate în condiții normale de vegetație.

(2) Sunt asimilate pădurilor:

a)     terenurile încadrate până la data intrării în vigoare a prezentei legi în FFN ca păduri ori ca perdele forestiere de protecție, chiar dacă nu îndeplinesc criteriul de suprafață definit la alin.(1);

b)     terenurile încadrate în FFN până la data intrării în vigoare a prezentei legi pe care sunt instalate jnepenișurile, chiar dacă nu îndeplinesc criteriul de înălțime minimă definit la alin.(1);

(3) Este interzisă includerea în intravilan a pădurilor.

(1) Sunt considerate păduri, în sensul prezentei legi, terenurile din FFN cu o suprafață de cel puțin 0,5 ha, 0,3ha acoperite cu arbori care ating o înălțime minimă de 5 m la maturitate în condiții normale de vegetație.

(2) să fie asimilate pădurilor și zonele cu vegetație forestieră din afara FFN care îndeplinesc criteriile de suprafață minimă și înălțime enumerate mai sus la Art.2.1)

(1) Următoarele categorii de terenuri cu destinație agricolă sunt terenuri cu folosință agrosilvică:

a) terenurile acoperite cu arbori, inclusiv pășunile împădurite, care ating o înălțime minimă de 5 m la maturitate în condiții normale de vegetație, cu o consistență mai mare sau egală cu 0,1, pe o suprafață de minim 0,5 ha;

b) terenuri pe care sunt instalate perdelele forestiere de protecție din arbori care ating o înălțime minimă de 5 m la maturitate în condiții normale de vegetație, neincluse în FFN;

a)     terenuri pe care sunt instalate jnepenișuri, neincluse în FFN;

b)     terenuri pe care se înființează plantații forestiere prin diferite programe naționale și locale, dacă aceste programe nu prevăd includerea în FFN.

(2) Prin derogare de la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecție, republicată, cu modificările și completările ulterioare, proprietarii terenurilor agricole care înființează voluntar perdele forestiere de protecție pot opta pentru încadrarea perdelelor astfel înființate ca terenuri cu destinație agricolă și folosință agrosilvică, fără includerea în Sistemul național al perdelelor forestiere de protecție și fără încadrarea în categoria de folosință pădure.

(3) Gestionarea vegetației forestiere de pe terenurile cu folosință agrosilvică se face în conformitate cu normele aprobate prin ordin comun al Autorității și autorității publice centrale pentru agricultură.

(4) Pajiștile permanente de înaltă valoare naturală nu pot face obiectul împăduririi.

(1) Următoarele terenuri, care nu fac parte din FFN conform dispozițiilor art. 1 și care sunt acoperite cu arbori din specii forestiere, reprezintă terenuri cu vegetație forestieră din afara FFN:

a)     terenurile cu folosință agrosilvică, astfel cum sunt definite la art. 3;

b)     terenurile cu arbori din zonele de protecție a lucrărilor hidrotehnice și de îmbunătățiri funciare;

c)     terenurile cu arbori situate de-a lungul cursurilor de apă și al canalelor;

d)     terenurile pe care sunt amenajate spațiile verzi din intravilan, altele decât cele care au caracteristicile prevăzute la art. 2 alin. (1);

e)     terenurile pe care sunt instalate arboretumurile, altele decât cele cuprinse în păduri;

f)       terenurile situate de-a lungul  căilor de transport şi comunicație pe care sunt instalate aliniamente de arbori;

g)     mini-pădurile urbane.

(2) Vegetația de pe terenurile enumerate la alin. (1), precum și arborii izolați din speciile forestiere, situați pe terenuri cu alte destinații decât cea forestieră și care nu se încadrează la alin. (1), nu se supun prevederilor prezentei legi, cu excepția dispozițiilor privind evaluarea lemnului destinat valorificării  și a celor privind circulația materialului lemnos.

În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile utilizate au semnificațiile prevăzute în anexa nr. 1–Termeni și expresii.

Gestionarea durabilă a pădurilor se bazează pe următoarele principii:

a)     asigurarea integrităţii FFN şi a permanenţei pădurii;

b)     asigurarea continuității în gestionarea pădurilor;

c)     asigurarea eficacității funcționale a pădurii și a furnizării cu continuitate a serviciilor ecosistemice;

d)     creşterea rolului pădurilor și silviculturii în dezvoltarea durabilă a societății;

e)     sprijinirea proprietarilor de terenuri din FFN şi stimularea asocierii acestora;

f)       gestionarea terenurilor din FFN pe criteriul teritorialității;

g)     consolidarea rezilienței pădurilor și creșterea contribuției acestora la limitarea efectelor schimbărilor climatice;

h)     asigurarea nivelului adecvat de continuitate juridică, instituțională și operațională în gestionarea pădurilor;

i)       promovarea tipurilor naturale de pădure și asigurarea diversității biologice a pădurii;

j)       promovarea și protecția rolului sanogen, educativ, turistic și recreativ al pădurii.

– administrarea pădurii trebuie să se bazeze pe principii protective și simultan să se renunțe la abordarerea ei ca simplu mijloc de producție;

– facilitarea accesului la informație, transparență deplină a proceselor de reglementare și atragerea implicării participative în actul decizional;

– gestionarea diferită a pădurii funcție de cele 3 roluri principale ale acesteia: ecologic-conservativ, social-recreativ și economic.

Art. 6., j) promovarea și protecția protejarea rolului sanogen, educativ, turistic și recreativ al pădurii.

Art. 7. Forme de proprietate

(1) După forma de proprietate, terenurile din FFN pot fi:

a)     proprietate publică a statului;

b)     proprietate privată a statului;

c)     proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale;

d)     proprietate privată a unităților administrativ-teritoriale;

e)     proprietate privată a persoanelor fizice și juridice.

(2) Terenurile din FFN al unităților administrativ-teritoriale, provenite din reconstituirea dreptului de proprietate, sunt proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale.

(3) Este interzisă trecerea terenurilor din FFN din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a acestuia, cu excepția terenurilor care fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate.

(4) Este interzisă trecerea terenurilor din FFN din domeniul public al unităților administrativ-teritoriale în domeniul privat al acestora prin hotărâre a consiliului local, a consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București.

Art. 7., alin. (3) Suprafața de FFN proprietate publică a statului să nu poată fi diminuată;

Art. 7., alin (5) Nu se datorează impozit/taxă pe teren și pe venit pentru suprafeţele de fond forestier, altele decât cele proprietate publică, pentru care nu se reglementează procesul de producţie lemnoasă;

Art. 7., alin (6) Proprietarii de terenuri forestiere care renunță benevol la recoltarea produselor principale și a celor rezultate din lucrările de conservare planificate în amenajament, sa beneficieze de asemenea de scutiri la plata impozitelor și taxelor pentru suprafața neparcursă cu tăieri.

(3) Anual, până la data de 31 ianuarie, organele cu putere de reprezentare ale formelor asociative prevăzute la alin. (1) prezintă ocolului silvic dovada calității de reprezentant legal al acestora, emisă de judecătoria competentă. Până la prezentarea acestei dovezi, ocolul silvic nu poate presta decât serviciile prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. a), fără posibilitatea de a autoriza exploatarea lemnului.

(1) Formele asociative de proprietate asupra terenurilor prevăzute la art.26 alin.(1) din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.167/1997, cu modificările și completările ulterioare, existente anterior anului 1948, sunt persoane juridice și fac parte din tezaurul istoric al României.

(2) Proprietatea formelor asociative prevăzute la alin. (1) este garantată, indivizibilă și inalienabilă, fiind aplicabile în mod corespunzător dispozițiile art. 27 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Anual, până la data de 31 ianuarie, organele cu putere de reprezentare ale formelor asociative prevăzute la alin. (1) prezintă ocolului silvic dovada calității de reprezentant legal al acestora, emisă de judecătoria competentă. Până la prezentarea acestei dovezi, ocolul silvic nu poate presta decât serviciile prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. a), fără posibilitatea de a autoriza exploatarea lemnului.

(4) În formele asociative de proprietate la care statul deține în indiviziune terenuri cu vegetație forestieră, statul este reprezentat de către Autoritate.

(1) În vederea gestionării durabile a terenurilor din FFN, proprietarii acestora se pot asocia prin constituirea de asociaţii de proprietari de păduri cu personalitate juridică, constituite potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.246/2005, cu modificările și completările și cooperative.

(2) Prin înfiinţarea formelor asociative prevăzute la alin. (1)  se urmărește:

a)       consolidarea proprietăţii;

b)      sporirea eficienței economice a comercializării produselor și serviciilor pădurii;

c)       constituirea de ocoale silvice de regim;

d)      creşterea capacităţii de absorbţie a fondurilor, indiferent de sursa acestora;

e)      reprezentarea drepturilor proprietarilor în raport cu autorităţile;

f)        reprezentarea proprietarilor în raport cu autorităţile și cu asociațiile similare, create la nivel european și internațional.

Capitolul I. Cadrul Instituțional

Secțiunea 1. Autoritatea publică

Art. 10. Autoritatea publică centrală pentru silvicultură

Autoritatea publică centrală pentru silvicultură, denumită în continuare Autoritatea,  este organizată și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale și reprezintă autoritatea de stat în domeniul silviculturii.

Autoritatea publică centrală pentru silvicultură, denumită în continuare Autoritatea, este organizată și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale și reprezintă autoritatea de stat în domeniul silviculturii cu rol de reglementare, coordonare și control.

(1) Garda Forestieră Națională este instituție publică cu personalitate juridică, înființată ca organ de specialitate al Autorității, aflată în subordinea acesteia,  având ca atribuție principală exercitarea controlului aplicării legislației din domeniul silviculturii și din domeniul cinegetic.

(2) În cadrul Gărzii Forestiere Naționale funcționează structuri teritoriale ale Gărzii Forestiere Naționale, cu personalitate juridică, denumite în continuare Gărzi Forestiere.

(3) În exercitarea atribuțiilor de serviciu, personalul silvic aferent instituțiilor menționate la alin. (2) este învestit cu exercițiul autorității publice de stat.

(1) Garda Forestieră Națională este instituție publică cu personalitate juridică, înființată ca organ de specialitate al Autorității, aflată în subordinea acesteia,  fiind singura căreia îi revine în exclusivitate având ca atribuțiea principală de exercitarea a controlului aplicării legislației din domeniul silviculturii și din domeniul cinegetic.

Art. 12. Ocoalele silvice

(1) Administrarea sau, după caz, prestarea serviciilor silvice pentru terenurile din FFN, se realizează prin ocoale silvice autorizate, denumite în continuare ocoale silvice, care sunt de două tipuri:

a)     ocoale silvice de stat, înființate de:

(i)            Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, denumită în continuare Romsilva;

(ii)            Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”, denumită în continuare RAPPS;

(iii)            Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, denumit în continuare INCDS, prin  stațiuni și baze experimentale asimilate ocoalelor silvice de stat;

(iv)            instituții de învățământ de stat cu profil silvic, prin baze experimentale și didactice, asimilate ocoalelor silvice de stat;

b)     ocoale silvice de regim, care sunt înființate, în condițiile prezentei legi, de proprietarii de terenuri din FFN încadrați la art.7 alin.(1) lit.c)-e), ori de asociații de proprietari constituite de către acestea.

(2) Ocoalele silvice prevăzute la alin. (1) sunt de interes public și pot administra sau pot asigura servicii silvice, după caz, și pentru alte terenuri din FFN.

(3) Ocoalele silvice prevăzute la alin. (1) se autorizează prin înscrierea în Registrul național al administratorilor de păduri și al ocoalelor silvice, gestionat de către Autoritate.

(4) Stațiunile și bazele experimentale menționate la alin. (1) lit. a) pct. (iii) și bazele experimentale și didactice  menționate la alin. (1) lit. a) pct. (iv) se autorizează prin derogare de la condițiile minime de suprafață privind constituirea unui ocol silvic prevăzute în Anexa nr. 1.

(1) Ocolalelor silvice le revin doar atribuții de administrare și prestarea serviciilor silvice pentru terenurile din FFN și pentru celelalte care necesită intervenții similare;

(2) Ocolalelor silvice le revin doar atribuții de administrare și prestarea serviciilor silvice pentru terenurile din FFN și pentru celelalte care necesită intervenții similare;

(1) Conducerea ocoalelor silvice de stat este asigurată de către șeful de ocol, angajat prin concurs cu contract individual de muncă, pe o perioadă nedeterminată, de către conducerea unității Romsilva sau, după caz, de conducerea RAPPS, respectiv de cea a INCDS sau a instituțiilor de învățământ cu profil silvic.

(2) Conducerea și reprezentarea legală a ocoalelor silvice de regim sunt asigurate de către șeful de ocol, angajat prin concurs cu contract individual de muncă, pe o perioadă nedeterminată, de către organul de conducere al proprietarului/asociației de proprietari care a constituit ocolul silvic, după caz.

(3) Șefii ocoalelor silvice prevăzute la art. 12 alin. (1) trebuie să fie absolvenți de studii superioare de lungă durată sau studii de licență și masterat, în domeniul silviculturii, cu vechimea de minimum 5 ani ca ingineri în domeniul silviculturii.

(4) Numirea și revocarea șefilor de ocoale silvice se face cu avizul favorabil al Consiliului Național pentru Silvicultură.

(5) În situația în care numirea șefului ocolului silvic se face cu încălcarea prevederilor alin. (1) – (4), entitatea care a numit șeful de ocol are obligația de a numi alt șef de ocol, în termen de 45 de zile de la data notificării făcute de Autoritate, sub sancțiunea suspendării autorizației de funcționare a ocolului silvic, până la data conformării, cu menținerea obligației de a asigura paza și integritatea FFN.

(6) Ocoalele silvice de regim întocmesc buget anual de venituri și cheltuieli care se aprobă de organele deliberative ale proprietarului/asociației de proprietari care a constituit ocolul silvic, după caz, până la data de 31 martie a anului în curs.

(7) Ocolului silvic care nu îndeplinește condiția prevăzută la alin. (6) până la data de 31 martie a anului în curs, după notificarea prealabilă transmisă de Autoritate, i se suspendă dreptul de acces în sistemul informațional integrat pentru păduri, până la data conformării.

(3) Șefii tuturor tipurilor de ocoale silvice trebuie trebuie sa fie absolventi ai studiilor la zi de lunga durata in specializarile de silvicultura sau exploatari forestiere cu minim 6 ani vechime in functia de inginer silvic, sa fie selectati dupa principiile meritocratiei si sa acceada in functii dupa promovarea unui concurs.

Conditiile de studii si vechime sunt obligatorii si in cazul provizoratului in functia de conducere care nu pot fi delegata aceleiasi  persoane pentru o perioada mai mare de 60 de zile.

(5) Termenul pentru desemnarea sefului de ocol in concordanta cu prevederile Art.13. (1)-(4) este de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi sub sanctiunea suspendării autorizației de funcționare a ocolului silvic, până la data conformării, cu menținerea obligației de a asigura paza și integritatea FFN.

Art. 14. Strategia națională pentru păduri

(1) Strategia Națională pentru Păduri stabilește și definește politica forestieră națională și asigură corelarea acesteia cu politicile, strategiile şi alte documente cu caracter programatic ale statului român.

(2) Strategia Națională pentru Păduri este elaborată de Autoritate și se aprobă prin hotărâre a Guvernului, cu avizul consultativ al CNS.

(3) Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale pentru Păduri se modifică și se completează în funcție de schimbarea condițiilor de management și de informațiile privind starea pădurilor reieșite din instrumentele de monitorizare a sectorului silvic.

(1) Strategia Națională pentru Păduri stabilește și definește politica forestieră națională și asigură corelarea acesteia cu politicile, strategiile şi alte documente cu caracter programatic ale statului român și cu reglementarile UE.

(1) Se înființează Consiliul Național pentru Silvicultură, denumit în continuare CNS, ca organizaţie profesională din domeniul silvicultură, fiind o entitate de interes public, cu personalitate juridică, neguvernamentală, apolitică şi fără scop patrimonial. Conducerea CNS este asigurată de o comisie permanentă formată din reprezentanți ai mediului academic și de cercetare, reprezentanți ai autorității, ai mediului profesional silvic și ai asociațiilor sindicale reprezentative din domeniul silvic.

(2) CNS elaborează recomandări, propuneri şi opinii consultative către Autoritate cu privire la politicile, strategiile şi alte documente cu caracter programatic, la actele normative relevante pentru domeniul forestier, internaţionale, naţionale și ale Uniunii Europene, inclusiv pentru a asigura corelarea acestora, fără însă a aduce atingere prerogativelor conferite de lege autorităţilor, instituţiilor şi altor persoane juridice cu responsabilităţi privind pădurile şi/sau domeniul forestier.

(3) CNS  analizează modul de exercitare a profesiei în condiții de etică și respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic, cu excepția personalului silvic care are statul de funcționar silvic.

(4) Regulamentul de organizare și funcționare a CNS se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Autorității, în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 16. Educație

(1) Autoritatea are obligaţia realizării acţiunilor specifice, prin căi şi mijloace adecvate, pentru următoarele scopuri:

a)     formarea conştiinţei forestiere;

b)     crearea unui minimum de cunoştinţe profesionale proprietarilor de păduri;

(2) Autoritatea încheie parteneriate în educație cu furnizori de servicii din educație și cercetare-dezvoltare pentru implementarea unor programe de stimulare a perfecționării profesionale continue pentru personalul silvic și proprietari, cu respectarea prevederilor europene și naționale din domeniul ajutorului de stat.

(3) Beneficiarii de forță de muncă specializată în ocupații specifice sectorului forestier pot sprijini formarea profesională în domeniul forestier, la orice nivel, prin burse sau stagii de formare ori de practică, inclusiv prin învățământ dual.

(4) Bazele experimentale didactice sunt utilizate gratuit numai în scop didactic, exclusiv pentru desfășurarea activității liceelor tehnologice cu profil preponderent silvic/forestier.

(1)  c) autoritătii să ii revina sarcina promovarii unor programe educationale extinse pentru toata populația;

(1) Autoritatea sprijină activitatea de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică din domeniu şi urmăreşte implementarea rezultatelor obţinute în scopul fundamentării normelor tehnice și ghidurilor de bune practici pentru silvicultură, elaborării politicilor publice în sectorul forestier și dezvoltării sistemului de gestionare a pădurilor.

(2) Cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică din domeniul silviculturii se realizează prin unitățile și instituțiile de drept public și de drept privat cu personalitate juridică, care au ca obiect de activitate cercetarea și care constituie Sistemul național de cercetare-dezvoltare.

(3) Planul sectorial de cercetare dezvoltare al Autorității, denumit în continuare Planul Sectorial, prin care se realizează politica de cercetare a Autorității, menit să asigure dezvoltarea domeniului, ca instrument de implementare a Strategiei naționale de cercetare, inovare și specializare inteligentă în vigoare, alături de alte instrumente de finanțare a programelor de cercetare-dezvoltare specifice domeniului silvic, inclusiv pentru îndeplinirea obligațiilor asumate de Autoritate la nivel național, european și internațional, se aprobă prin ordin al conducătorului autorității, în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(4) Stațiunile de cercetare-dezvoltare și bazele experimentale din structura instituțiilor de cercetare-dezvoltare și inovare sunt utilizate de către administratori preponderent pentru implementarea unor proiecte de cercetare-dezvoltare și inovare și pentru obținerea unor rezultate științifice cu caracter experimental în vederea generalizării acestora la nivel regional și/sau național.

(5) Instalarea suprafețelor experimentale din FFN se poate face numai cu înștiințarea administratorului pentru terenurile din FFN proprietate publică a statului, sau cu acordul proprietarului, pentru celelalte cazuri.

(6) Finanțarea din fonduri publice a entităților de cercetare-dezvoltare și inovare se face cu respectarea prevederilor europene și naționale din domeniul ajutorului de stat.

(5) Instalarea suprafețelor experimentale din FFN se face de regulă cu înștiințarea administratorului sau a proprietarului cu exceptia situatiilor cand prin dezvaluirea locatiilor exista riscul compromiterii anumitor rezultate ale diverselor teme de cercetare;

Art. 18. Instrumente de monitorizare a sectorului silvic. Raportarea rezultatelor monitorizării.

(1) Autoritatea stabilește proceduri de colectare, validare, corelare, armonizare și raportare a informațiilor din sectorul forestier, prin instrumente specifice și desemnează structura care coordonează implementarea acestora prin ordin al conducătorului autorității, în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, care se publică în Monitorul Oficial al României.

(2) Autoritatea publică anual, până la data de 30 septembrie a anului următor, pe pagina de internet proprie, raportul privind starea pădurilor, care conține informații furnizate pe baza procedurilor stabilite în temeiul alin. (1).

(1) Autoritatea asigură finanțarea continuă şi actualizează la fiecare 5 ani Inventarul Forestier Naţional, denumit în continuare IFN, în scopul evaluării resurselor forestiere și cunoașterii dinamicii acestora pe întreg teritoriul României.

(2) Metodologia de colectare, prelucrare și raportare  a informațiilor din IFN se aprobă prin ordin al conducătorului Autorității în termen de maxim 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Metodologia se auditează periodic de către experți în inventar forestier național.

(3) Rezultatele sintetice ale ciclurilor de inventar prezentate în rapoartele periodice avizate de Autoritate  sunt informații de interes public, se aduc la cunoștința publicului cel puțin prin publicare pe pagina de internet  proprie a Autorității și se citează cu menționarea obligatorie a sursei, de către utilizator.

(3) rezultatele IFN reprezinta in integralitatea lor date de interes public si sunt disponibile permanent.

(1) Normele referitoare la proveniența lemnului, proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spațiilor de depozitare a materialelor lemnoase și al instalațiilor de prelucrat lemn rotund, precum și cele privind proveniența și circulația materialelor lemnoase destinate consumului propriu al proprietarului, se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Autorității.

(2) Normele prevăzute la alin. (1) reglementează inclusiv realizarea, dezvoltarea și funcționarea unui sistem informațional integrat pentru păduri, care îndeplinește următoarele funcții:

a)     colectarea și prelucrarea de date și informații care privesc gestionarea sustenabilă a pădurilor;

b)     culegere de informații privind proveniența lemnului la prima introducere pe piață și de urmărire  a trasabilității materialelor lemnoase;

c)     furnizare de informații pentru dezvoltarea sistemului de evidență proprie al fiecărui operator economic, la prima introducere pe piață a lemnului și de urmărire a trasabilității materialelor lemnoase;

d)     evaluare de risc și orientare a controlului pe bază de evaluări de risc;

e)     furnizare de informații de interes public privind proveniența lemnului, circulația și comercializarea materialelor lemnoase.

f)       de control;

(3) Normele prevăzute la alin. (1) includ prevederi cu privire la situațiile și la procedura de suspendare/retragere a dreptului de acces în sistemul informațional integrat pentru păduri.

(1) Autoritatea administrează Registrul Forestier Național, denumit în continuare RFN, pentru evidența proprietăților din FFN și pentru facilitarea prin modalități informatice a avizărilor și raportărilor între diferite entități publice.

(2) RFN este o componentă a sistemului informațional integrat pentru păduri.

(3) RFN asigură informații necesare pentru implementarea integrată a măsurilor și politicilor Autorității cu privire la FFN, inclusiv a evidenței administrării sau asigurării serviciilor silvice și  monitorizării instrumentelor financiare de sprijin al proprietarilor.

Capitolul I. Norme generale

Art. 22. Aplicarea regimului silvic

(1) FFN este supus regimului silvic.

(2) În arboretele din FFN, amplasate în interiorul obiectivelor militare, în zona fâșiei de frontieră, în albiile majore ale cursurilor de apă înscrise în sistemul integrat de cadastru și carte funciară și/sau ale celor cu debit permanent, precum și în zonele limitrofe căilor de comunicație, măsurile de gestionare vor fi în concordanță cu scopurile urmărite de entitățile care dețin aceste obiective.

(3) În suprafețele din FFN al căror proprietar nu poate fi identificat și pentru care se asigură serviciile silvice, măsurile de gestionare constau în extragerea produselor accidentale și a celor extraordinare, iar sumele rezultate din valorificarea acestora de către ocolul silvic, după deducerea cheltuielilor efectuate, se depun în fondul de conservare și regenerare a pădurilor, evidențiat separat pe actele de constatare menționate la art.31 alin.(3) și (6).

(1) Respectarea regimului silvic este obligatorie pentru toţi proprietarii și deținătorii terenurilor din FFN.

(2) Proprietarii terenurilor din FFN cu o suprafață de peste 10 ha au, pe lângă celelalte obligații prevăzute în mod expres în prezenta lege, și următoarele obligații:

a)     să asigure elaborarea şi să respecte prevederile amenajamentelor silvice;

b)     să asigure administrarea sau serviciile silvice, în condiţiile prezentei legi;

c)     să asigure integritatea FFN;

d)     să execute lucrările de regenerare a pădurii;

e)     să asigure monitorizarea anuală a regenerărilor;

f)       să execute lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor;

g)     să execute lucrările necesare pentru prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor pădurilor;

h)     să aplice măsurile de prevenire și stingere a incendiilor;

i)       să exploateze lemnul numai după evaluarea acestuia, autorizarea parchetelor şi eliberarea documentelor specifice de către personalul abilitat;

j)       să asigure întreţinerea şi repararea drumurilor forestiere pe care le au în proprietate;

k)     să aibă delimitat prin semne de hotar limitele proprietății, în conformitate cu actele de proprietate pentru imobilele neînscrise în sistemul integrat de cadastru și carte funciară sau cu limitele imobilelor existente în sistemul integrat de cadastru și carte funciară pentru imobilele înscrise, şi să le menţină în stare corespunzătoare.

(3) În cazul încheierii unui contract de administrare cu un ocol silvic, obligaţiile prevăzute la alin. (2) aparţin ocolului silvic, cu excepţia celor prevăzute la alin. (2) lit. k).

(4) Proprietarii de terenuri din FFN cu o suprafață de maxim 10 ha, inclusiv, au, pe lângă celelalte obligații prevăzute în mod expres în prezenta lege, și următoarele obligații:

a)     să aibă delimitat prin semne de hotar limitele proprietății, în conformitate cu actele de proprietate sau, după caz, cu documentele cadastrale, şi să le menţină în stare corespunzătoare;

b)     să asigure paza și serviciile minimale conform prevederilor art. 27;

c)     să realizeze lucrările de regenerare a pădurii pe baza soluției tehnice furnizate de ocolul silvic cu care are contract de pază și servicii minimale;

d)     să respecte reglementările privind evaluarea lemnului destinat valorificării și circulația materialelor lemnoase.

(5) Obligaţiile prevăzute la alin. (4) lit. c) și d) pot fi transferate prin contract către ocolul silvic.

(6) Coproprietarii terenurilor din FFN răspund solidar pentru îndeplinirea obligațiilor prevăzute la alin. (2) și (4), precum și pentru oricare alte obligații prevăzute în sarcina acestora în cadrul prezentei legi.

(7) Proprietarii vegetației forestiere din afara FFN au următoarele obligații:

a)     să respecte reglementările privind evaluarea lemnului destinat valorificării  și a celor privind circulația materialelor lemnoase;

b)     să ia măsuri pentru prevenirea și stingerea incendiilor, precum și a bolilor și dăunătorilor.

Proprietarii particulari din FFN cu suprafețe mai mari de 10 ha sa aibă și obligația:

l) de a parcurge procedura de evaluare a impactului asupra mediului pentru intervențiile proiectate in amenajamentul silvic și să respecte prevederile planurilor de management si măsurile de conservare stabilite pentru habitate și specii, daca aceastea se impun conform localizarii;

(4) Proprietarii particulari de terenuri din FFN care detin suprafațe individuale de maxim 10 ha cat si proprietarii de paduri din afara FFN fara amenajament trebuie să aiba obligatia de:

e) a parcurge procedura de evaluarea impactului asupra mediului pentru toate lucrarile efectuate si să respecte prevederile planurilor de management și măsurile de conservare stabilite pentru habitate și specii, daca localizarea o impune;

(7)

c) a parcurge procedura de evaluarea impactului asupra mediului pentru toate lucrarile efectuate si să respecte prevederile planurilor de management și măsurile de conservare stabilite pentru habitate și specii, daca localizarea o impune;

(1) Proprietarii, respectiv administratorii de păduri, au obligația asigurării condițiilor pentru furnizarea  de către păduri a serviciilor ecosistemice minimale.

(2) În sensul prezentei legi, prin furnizarea serviciilor ecosistemice minimale de către păduri se înțelege obligația asigurării condițiilor pentru regenerarea pădurii, evitarea degradării terenurilor și pădurii și promovarea regenerării naturale atunci când este posibil din punct de vedere tehnic.

(3) Obligația asigurării condițiilor pentru furnizarea de către păduri a serviciilor ecosistemice minimale prevăzute la alin. (2) se stabilește  diferențiat, în raport de mărimea proprietății, astfel:

a)     prin cele instituite la art. 23 alin. (4), în sarcina proprietarilor terenurilor cu suprafețe de maxim 10 ha inclusiv;

b)     prin stabilirea nivelului minim de reglementare prin amenajamente silvice corespunzător grupei a II-a funcționale, în acord cu prevederile normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor, pentru proprietarii terenurilor cu suprafețe mai mari de 10 ha.

(1) Proprietarii terenurilor din FFN cu o suprafață de până la 10 ha, inclusiv, au, pe lângă celelalte drepturi prevăzute în prezenta lege, și următoarele drepturi:

a)     de a recolta un volum de lemn  de maxim 5 mc/an/ha, în funcție de caracteristicile structurale ale arboretului, în baza înscrierii în sistemul informațional integrat pentru păduri. Volumul de 5 mc/an/ha poate fi depășit în condițiile stabilite de normele tehnice prevăzute de art.66 alin.(1) ;

b)     de a reporta pentru anii următori cantitățile nerecoltate conform lit. a), în scopul executării corespunzătoare a lucrărilor silvotehnice conform caracteristicilor structurale ale arboretului;

c)     de a recolta integral produsele accidentale, cu precomptarea din volumul prevăzut anual pentru anii următori, conform înregistrărilor din sistemul informațional integrat pentru păduri;

d)     de a beneficia gratuit de pază și serviciile silvice minimale;

e)     de a opta pentru elaborarea unui amenajament silvic conform prevederilor de la art. 63 alin.(3), cu exercitarea dreptului de a alege sortimentul țel pentru pădurile cu rol de producție.

(2) Proprietarii terenurilor din FFN cu o suprafață de peste 10 ha au, pe lângă drepturile prevăzute în prezenta lege, următoarele drepturi pentru recoltarea de produse lemnoase:

a)     de a alege sortimentul țel în pădurile cu rol de producție, conform prevederilor normelor tehnice de amenajare a pădurilor, în cazul în care se elaborează amenajamente silvice conform prevederilor art. 63 alin. (3);

b)     de a recolta lemn conform prevederilor amenajamentelor silvice;

c)     de a recolta integral produsele accidentale, cu precomptarea din posibilitatea stabilită de amenajamentele silvice;

d)     de a beneficia gratuit de pază și serviciile silvice minimale în cazul suprafețelor de maxim 30 ha inclusiv;

e)     de a beneficia de compensațiile și stimulentele financiare prevăzute la art. 84, 121 și 123;

(3) Acordarea scutirilor de la alin.(1) lit.d) și e) și de la alin.(2) lit.d) și e) se face cu respectarea prevederilor europene și naționale din domeniul ajutorului de stat.

Art. 25 (1), a), b) și c)

Proprietarii de păduri cu suprafețe neamenajate de până la 10ha au dreptul de a recolta un volum de lemn de maxim 1 mc/an/ha, rezultat din lucrările de igienizare a pădurii în baza înscrierii în sistemul informațional integrat de urmărire a materialelor lemnoase, numai dacă suprafața este situată în afara zonelor de non-intervenție silviculturală (T1) conform ultimei zonări din care a facut parte. Alte tipuri de tăieri cu excepția celor de igiena nu sunt permise fara amenajament.

Art. 25 +

Acești proprietari să beneficieze de scutiri de la plata impozetelor pe teren si pe venit.

Secțiunea 1. Norme generale

Art. 26. Definirea contractelor de servicii silvice

(1) Proprietarii de FFN, alții decât statul sunt, obligați să încheie contracte cu ocoale silvice, cu respectarea principiului teritorialității. Contractele se clasifică după cum urmează:

a)     contracte de pază și servicii silvice minimale;

b)     contracte de prestări servicii silvice tehnice;

c)     contracte de administrare.

(2) Încheierea contractului de pază și servicii silvice minimale cu un ocol silvic este obligatorie pentru toți proprietarii de terenuri din FFN, alții decât statul, și reprezintă un act de conservare în sensul prevederilor art. 640 din Legea nr.287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Administrarea sau, după caz, asigurarea serviciilor silvice tehnice prin contract, indiferent de forma de proprietate, este obligatorie pentru exercitarea drepturilor prevăzute la art. 25 alin. (2).

(4) Asigurarea serviciilor silvice tehnice în baza unui contract include și obligația ocolului silvic prestator de servicii de înscriere a proprietății în sistemul informațional integrat pentru păduri, precum și de ținere a evidențelor și documentațiilor specificate în sistemele de monitorizare.

(1) Contractul de pază și servicii silvice minimale are următoarele obiective:

a)     asigurarea pazei și integrității  terenurilor din FFN ce face obiectul  contractului;

b)     efectuarea lucrărilor necesare pentru depistarea, prevenirea și combaterea bolilor și dăunătorilor pădurilor;

c)     asigurarea  măsurilor de prevenire și stingere a incendiilor.

(2) Pentru terenurile forestiere în suprafață de maximum 30 ha, inclusiv, contractul de servicii silvice poate fi încheiat de proprietari, succesorul în drepturi sau oricare dintre coproprietari, cu sau fără acordul celorlalți coproprietari. Persoanele înscrise în Registrul Agricol National pot încheia contract de paza și servicii silvice minimale cu ocolul silvic nominalizat, pentru terenurile forestiere în suprafață de maximum 30 ha, inclusiv, până la finalizarea procedurii succesorale, chiar dacă aceasta nu a fost începută. Contractul se încheie după efectuarea controlului de fond de către ocolul silvic nominalizat în prezența titularului contractului, iar acesta beneficiază de drepturile prevăzute la art.25 alin. (1) lit. a)-c).

(3) Contractul de pază și servicii silvice minimale constituie titlu executoriu și conține clauze referitoare la garanții contractuale în favoarea prestatorului pentru plata remunerației prevăzută în contract.

(4) Dacă nu este cunoscut proprietarul terenului din FFN, suprafețele se preiau în pază de către ocolul nominalizat, în baza dispozițiilor art. 31.

(5) Dacă proprietarul terenurilor din FFN este executat silit, fiind în imposibilitate de plată a contravalorii contractului de pază, ocolul silvic prestator de servicii silvice, după notificarea proprietarului, solicită Gărzii Forestiere competente teritorial emiterea actului administrativ de suspendare a serviciului cu specific silvic.

(6) În situația suspendării serviciului public cu specific silvic, se aplică în mod corespunzător prevederile art. 4 alin. (1)–(6) din Legea nr. 374/2006 privind suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevăzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare.

(7) În cazul prevăzut la alin. (5) și (6), proprietarul poate solicita Gărzii Forestiere competente teritorial reluarea administrării/ prestării serviciilor silvice sub condiția plății prealabile, dacă este cazul, a sumelor prevăzute la art. 4 alin. (5) din Legea nr. 374/2006, cu modificările și completările ulterioare, pe baza devizului emis de prestatorul de servicii silvice și a plății în avans către prestatorul de servicii silvice a contravalorii serviciilor silvice minimale pe o perioadă de 12 luni.

(8) Pentru recuperarea sumelor achitate de la bugetul de stat în condițiile prevăzute la alin. (5) și (6), deconturile avizate care atestă sumele suportate de la bugetul statului în scopul asigurării pazei fondului forestier şi asigurării supravegherii stării de sănătate a pădurii prevăzute la art. 4 alin. (5) din Legea nr. 374/2006, cu modificările și completările ulterioare, constituie titluri executorii și vor fi transmise organelor fiscale din subordinea Agenției Naționale de Administrare Fiscală de către Garda Forestieră competentă teritorial, în vederea recuperării creanțelor potrivit Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare. Sumele astfel recuperate se fac venit la bugetul de stat și se încasează într-un cont de venituri distinct.

(2) Structura abilitată să efectueze controlul de fond este doar garda forestiera asa cum am propus mai sus la Art.11.(1)

(1) Contractul de prestări de servicii silvice tehnice pentru terenurile din FFN include, adițional obiectivelor prevăzute la art. 27 alin. (1) și următoarele scopuri:

a)     asigurarea obligațiilor de respectare a regimului silvic;

b)      evidența serviciilor de silvomediu și a compensațiilor;

c)      elaborarea documentației aferente lucrărilor silvotehnice și a celei solicitate pentru acordarea de compensații;

d)     asigurarea trasabilității lemnului destinat comercializării;

e)      identificarea potențialilor beneficiari direcți ai serviciilor ecosistemice furnizate de păduri;

(2) Obiectul contractului îl reprezintă paza și serviciile silvice minimale, respectarea regimului silvic prevăzut la alin. (1) lit. a) și a oricăruia dintre serviciile silvice tehnice prevăzute la alin. (1) lit. b)-e), conform acordului părților și în condițiile prezentei legi.

Prin contractul de administrare, ocolul silvic este împuternicit de către proprietar să presteze serviciile silvice tehnice și alte activități cu caracter tehnic, economic și juridic menite să asigure gestionarea durabilă a terenurilor din FFN și să ia decizii în conformitate cu clauzele contractuale și cu respectarea regimului silvic.

(1) Administrarea și serviciile silvice se asigură cu respectarea principiului teritorialității.

(2) Principiul teritorialității implică faptul că ocolul silvic se constituie, funcționează și asigură administrarea și/sau serviciile silvice numai pentru terenuri din FFN aflate în limitele teritoriale ale județului în care acesta are sediul social, precum și în județele limitrofe acestuia.

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), ocolul silvic de regim înființat de proprietarul unic care are în proprietate terenuri din FFN și în alte județe decât județul în care ocolul silvic își are sediul social sau cele limitrofe poate administra ori presta servicii silvice și pentru aceste suprafețe.

(4) Ocoalele silvice nominalizate sunt ocoalele silvice de stat din structura Romsilva, precum și ocoalele silvice de regim care administrează şi/sau asigură serviciile silvice în vecinătatea unui teren din FFN proprietate privată ori proprietate publică a unei unităţi administrativ-teritoriale şi care au obligaţia să asigure, pe bază de contract, administrarea/serviciile silvice, la solicitarea scrisă a proprietarului/coproprietarului sau succesorului în drepturi, sub condiția materializării fizice de către acesta a limitelor proprietăţii pe baza documentelor care atestă dreptul de proprietate. Responsabilitatea privind corectitudinea materializării limitelor de proprietate revine proprietarului/coproprietarului sau succesorului în drepturi, după caz.

(5) Pentru terenurile din FFN de maxim 30 ha inclusiv, aparținând persoanelor fizice și juridice, neincluse în amenajamente silvice, ocolul silvic nominalizat are obligația de a asigura serviciile silvice, pe bază de contract, la solicitarea persoanei îndreptățite.

(1) În cazul terenurilor din FFN în suprafaţă de maxim 30 ha inclusiv,  pentru care nu există administrare sau pentru care nu sunt asigurate servicii silvice minimale, al căror proprietar nu se poate identifica ori a cărui succesiune nu a fost dezbătută, Garda Forestieră competentă teritorial notifică în scris unitatea administrativ-teritorială locală pe raza căreia se găsește terenul cu privire la   necesitatea de a se asigura paza și serviciile silvice minimale.

(2) Notificarea prevăzută la alin. (1) se transmite concomitent şi ocolului silvic nominalizat să asigure paza și serviciile silvice minimale pentru această suprafaţă și care efectuează un control de fond/evaluează, în condiţiile prezentei legi, eventualele pagube aduse fondului forestier pentru terenul care nu beneficiază de servicii silvice minimale.

(3) Pentru terenurile prevăzute la alin. (1) asigurarea pazei și a serviciilor silvice minimale de către ocolul silvic nominalizat se face prin act de constatare încheiat între reprezentantul ocolului silvic nominalizat şi reprezentantul Gărzii Forestiere competente teritorial, după evaluarea de către reprezentantul ocolului silvic nominalizat, în condiţiile prezentei legi, a eventualelor pagube aduse fondului forestier.

(4) În vederea asigurării pazei și a serviciilor silvice minimale, preluarea terenurilor prevăzute la alin.(1) se realizează în maxim 30 de zile de la solicitare; în situaţia condiţiilor atmosferice nefavorabile, care nu permit identificarea eventualelor prejudicii, termenul se poate prelungi cu până la 30 de zile de la data constatării încetării condițiilor nefavorabile la solicitarea Gărzii forestiere competente teritorial.

(5) Costurile necesare asigurării pazei și serviciilor silvice minimale pentru situaţiile prevăzute la alin.(1) se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Autorității.

(6) Pentru suprafeţele de fond forestier de peste 30 ha, pentru care nu există administrare sau pentru care nu sunt asigurate serviciile silvice minimale, al căror proprietar nu se poate identifica ori a cărui succesiune nu a fost dezbătută, asigurarea serviciilor silvice de către ocolul silvic nominalizat se face prin act de constatare încheiat între reprezentantul ocolului silvic nominalizat şi reprezentantul Gărzii Forestiere competente teritorial, după realizarea controlului de fond/evaluarea de către ocolul silvic, în condiţiile prezentei legi, a eventualelor pagube aduse fondului forestier.

(7) Metodologia de calcul al cheltuielilor destinate asigurării pazei și serviciilor silvice minimale pentru terenurile din FFN în suprafaţă de maxim 30 ha inclusiv, este prevăzută în anexa nr. 2.

(8) Costurile medii/ha necesare asigurării pazei și serviciilor silvice minimale pentru terenurile prevăzute la alin. (6) sunt cele calculate potrivit metodologiei prevăzute la alin. (7), iar contravaloarea serviciilor silvice se suportă de către proprietar, în baza devizului întocmit şi comunicat de ocolul silvic nominalizat; valoarea devizului se calculează ca produs între suprafaţă şi costurile medii/ha pe suprafeţele aferente formelor de relief, în conformitate cu anexa nr. 2.

(9) Valoarea devizului prevăzut la alin. (8), acceptat în mod expres sau tacit prin necontestare de proprietar, în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării, constituie titlu executoriu, fiind temei pentru facturarea şi recuperarea contravalorii serviciilor silvice efectuate.

(10) În situaţia în care sumele prevăzute prin deviz nu sunt plătite de către proprietar/succesorul în drepturi în termenul prevăzut la alin. (9), acestea se recuperează prin executare silită.

(11) Nerespectarea principiului teritorialităţii prevăzut la art. 30 alin. (2) se sancţionează cu revocarea avizului emis pentru şeful ocolului silvic de către CNS.

(12) Prevederile alin. (1) – (3) se aplică în mod corespunzător și în cazul formelor asociative prevăzute la art. 8, care nu au reprezentant legal, indiferent de suprafață.

(13) Metodologia de stabilire a ocolului silvic nominalizat și procedura de asigurare a pazei și a serviciilor silvice minimale  pentru terenurile din FFN în suprafaţă de maxim 30 ha inclusiv , prevăzute la alin. (1), se stabilesc prin ordin al conducătorului autorității, în termen de 120 de zile, de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(2) În situația de preluare în pază a suprafețelor de FFN cu proprietar neidentificat, la fel, doar garda forestiera trebuie sa efectueze controlul de fond și să evalueze eventualele pagube provocate FFN;

(3) În situația de preluare în pază a suprafețelor de FFN cu proprietar neidentificat, la fel, doar garda forestiera trebuie sa efectueze controlul de fond și să evalueze eventualele pagube provocate FFN;

(6) În situația de preluare în pază a suprafețelor de FFN cu proprietar neidentificat, la fel, doar garda forestiera trebuie sa efectueze controlul de fond și să evalueze eventualele pagube provocate FFN;

Art.32. Administrarea FFN proprietate a statului

(1) Fondul forestier proprietate publică și privată a statului se administrează prin Romsilva, care funcționează ca regie autonomă de interes național, aflată sub autoritatea statului, prin Autoritate.

(2) În termen de maxim 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, la propunerea Autorității, Guvernul va adopta Regulamentul de organizare și funcționare al Romsilva, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) Romsilva poate să desfășoare, în FFN proprietate publică a statului pe care îl administrează, și alte activități suplimentare administrării.

(4) Romsilva are dreptul de a utiliza terenuri din FFN proprietate publică a statului pe care le administrează și pentru înființarea de crescătorii de vânat și complexuri de vânătoare.

(5) Veniturile Romsilva se constituie din:

a)     valorificarea produselor din FFN și din alte activități economice specifice;

b)     administrarea sau prestarea de servicii silvice pentru terenuri din FFN sau din afara FFN, aparținând altor proprietari decât statul, precum și închirierea de bunuri;

c)     despăgubiri;

d)     donații, potrivit prezentei legi;

e)     contravaloarea serviciilor ecosistemice asigurate prin menținerea funcțiilor de protecție a pădurilor, care se suportă de către beneficiarii direcți sau indirecți ai serviciilor ecosistemice, care se virează în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică.

f)       compensații acordate de la bugetul de stat;

g)     alocații de la bugetul de stat pentru susținerea activității de administrare a FFN proprietate publică a statului, pentru finanțarea administrării ariilor naturale protejate, în conformitate cu prevederile art. 30 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, și pentru finanțarea Direcției de creștere, exploatare și ameliorare a cabalinelor, în conformitate cu prevederile art. III din Legea nr. 99/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 139/2002 privind desființarea Societății Naționale «Cai de Rasă» – S.A. și preluarea patrimoniului acesteia de către Romsilva;

h)     20% din chiriile pentru ocupările temporare de terenuri din FFN proprietate publică a statului;

i)       alte surse, potrivit legii.

(6) Terenurile din FFN proprietate a statului se administrează și de către:

a)     RAPPS, prin ocolul silvic propriu, exclusiv pentru terenurile pe care le are în administrare;

b)     INCDS, prin stațiunile și bazele experimentale proprii, asimilate ocoalelor silvice de stat, în condițiile prezentei legi;

c)     Instituții de învățământ de stat cu profil silvic, prin bazele experimentale și didactice proprii, exclusiv pentru terenurile pe care le au în administrare;

(7) Pentru terenurile izolate din FFN proprietate publică a statului, paza și serviciile minimale pot fi asigurate și de către ocoalele silvice de regim, pe bază de contract cu Romsilva.

(8) Atribuțiile Romsilva privind administrarea fondului forestier proprietate publică a statului nu pot fi exercitate astfel încât să afecteze prerogativele conferite ministerelor sau organelor de specialitate ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului sau a ministerelor prin dreptul de administrare, ca drept real corespunzător proprietății publice a statului, potrivit Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările și completările ulterioare și Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare.

(4) nu suntem de acord cu înființarea în FFN a  crescătoriilor de vânat și a complexurilor de vânătoare. Dorim eliminarea acestui articol și crearea urgentă a  cadrului legal care să permită dezafectarea de îndată a celor existente și animalelor să le fie redată libertatea.

g) eliminarea acestui subpunct

(7) Terenurile proprietate publica a statului, chiar si cele izolate, trebuie sa ramana in directa administrare a Romsilva;

Romsilva trebuie   sa realizeze  venituri exclusiv din contravaloarea prestațiilor de specialitate efectuate  și din alte surse conform obiectelor sale de activitate.  Dorim să înceteze finanțarea pentru administrarea ariilor naturale protejate simultan cu retragerea acestei atribuții care reprezintă  conflict de interese

Art. 33. Administrarea/serviciile silvice pentru terenurile din FFN publică proprietatea unităților administrativ-teritoriale

(1) Terenurile din FFN proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale se administrează:

a)     prin ocoale silvice de regim proprii, care se pot constitui de către unitățile administrativ-teritoriale care au în proprietate terenuri din FFN sau de asociații ale acestora  și care funcționează ca regii  autonome de interes local;

b)     pe bază de contracte cu ocoale silvice de stat sau cu alte ocoale silvice de regim care funcționează ca regii  autonome de interes local.

(2) Pentru terenurile din FFN proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, serviciile silvice tehnice se pot realiza de:

a)     ocoale silvice de regim înființate de către asociații între unități administrativ-teritoriale și/sau persoane fizice și/sau juridice care funcţionează ca asociații în baza Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.246/2005, cu modificările și completările ulterioare sau ca societăți reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

b)     alte ocoale silvice de regim.

(1) Pentru terenurile din FFN proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice, administrarea sau serviciile silvice, după caz, se realizează prin ocoale silvice de regim, persoane juridice care funcţionează ca asociații în baza Ordonanței Guvernului nr. 26/2000, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.246/2005, cu modificările și completările ulterioare, sau ca societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ori pe bază de contract cu alte ocoale silvice.

(2) INCDS poate asigura doar servicii de pază și servicii silvice minimale pentru terenurile prevăzute la alin. (1).

(3) Ocoalele silvice de regim prevăzute la alin. (1) se pot constitui de către unul sau mai mulți proprietari ori de către una sau mai multe asociații de proprietari de terenuri din FFN.

Art. 35. Servicii silvice pentru vegetația forestieră din afara FFN

(1) Evaluarea lemnului din vegetația forestieră din afara FFN destinate valorificării și emiterea documentelor privind circulația materialelor lemnoase se asigură prin contract cu ocoale silvice sau prin personal silvic angajat în cadrul unității administrativ-teritoriale, atestat de către CNS.

(2) Pentru gestionarea vegetației forestiere din afara FFN, proprietarul poate solicita prestarea unor servicii silvice tehnice dintre cele menționate la art. 28 alin. (1) lit. b)-e) pe bază de contract cu ocoale silvice sau prin personal silvic angajat în cadrul unității administrativ-teritoriale, atestat de către CNS.

(3) Stațiunile, bazele experimentale și bazele didactice se exceptează de la prestarea serviciilor silvice tehnice prevăzute la alin. (2).

(1) Evaluarea lemnului din vegetația forestieră din afara FFN destinate valorificării și emiterea documentelor privind circulația materialelor lemnoase se asigură prin contract cu ocoale silvice sau prin personal silvic angajat în cadrul unității administrativ-teritoriale, atestat de către CNS.

(2) Pentru gestionarea vegetației forestiere din afara FFN, proprietarul poate solicita prestarea unor servicii silvice tehnice dintre cele menționate la art. 28 alin. (1) lit. b)-e) pe bază de contract cu ocoale silvice sau prin personal silvic angajat în cadrul unității administrativ-teritoriale, atestat de către CNS.

(3) Stațiunile, bazele experimentale și bazele didactice se exceptează de la prestarea serviciilor silvice tehnice prevăzute la alin. (2).

Secțiunea 1. Sistemul integrat de cadastru și carte funciară

Art.36. Înscrierea în sistemul integrat de cadastru și carte funciară a terenurilor forestiere din FFN proprietate publică a statului

(1) Dreptul de proprietate publică și privată a statului asupra imobilelor din FFN se intabulează în sistemul integrat de cadastru și carte funciară la cererea administratorilor terenurilor proprietate publică a statului, astfel cum sunt prevăzuți la art.12 alin.(1), în baza actelor de proprietate și a documentației cadastrale.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în lipsa actelor de proprietate, dovada proprietății statului asupra terenurilor din FFN proprietate publică și privată a statului se face cu amenajamentele silvice în vigoare.

(3) Înscrierea provizorie a terenurilor prevăzute la alin (2) se efectuează conform procedurii stabilite prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Coordonatele punctelor de pe limita imobilelor respective vor fi determinate, în sistem Stereografic 1970, prin vectorizare, la nivel de unitate administrativ-teritorială.

(4) Justificarea înscrierii provizorii pentru situațiile prevăzute la alin. (3) se face în baza amenajamentului silvic valabil actualizat  al FFN proprietate publică a statului, care confirmă suprafața și identitatea dintre imobilul din documentația cadastrală și cel evidențiat în amenajamentul silvic actualizat.

(2) pentru FFN proprietate de stat , amenajamnetul silvic in vigoare reprezinta dovada dreptului de proprietate, iar hotarele (limitele proprietatii) sunt cele inscrise in amenajamentele valabile la 01 Ian. 1990;

Art. 37. Ocupații

(1) Ocupațiile și litigiile cu privire la terenurile forestiere înscrise în amenajamentele silvice se soluționează pe cale amiabilă sau judiciară. În termen de maxim 5 ani de la intrării în vigoare a prezentei legi, administratorii terenurilor din FFN proprietate publică au obligația de a demara procedurile judiciare pentru soluționarea ocupațiilor.

(2) Administratorii terenurilor din FFN proprietate publică sunt scutiți de taxele judiciare de timbru pentru demersurile judiciare prevăzute la alin. (1).

(1) administratorii de FFN au obligatia  de a declansa procedurile judiciare pentru soluționarea ocupațiilor in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a legii;

(1) Ocuparea temporară a terenurilor din FFN este permisă numai pe o perioadă determinată, în scopul:

a)     realizării/extinderii/modernizării/dezafectării obiectivelor/lucrărilor prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a) declarate de utilitate publică de interes național, județean sau local care vizează proiectele de infrastructură de transport, utilitățile, sursele şi reţele de apă şi de canalizare, inclusiv ape minerale, sursele şi reţele de energie din resurse convenţionale sau regenerabile, reţelele şi sistemele de comunicaţii sau rețelele de gaze naturale;

b)     explorării următoarelor resurse minerale: cărbuni, roci utile, agregate minerale, minereuri; explorarea, exploatarea și transportul resurselor de petrol și gaze naturale, precum și instalarea, repararea, întreținerea, dezafectarea rețelelor de transport sau distribuție petrol, gaze naturale sau energie electrică.

c)     realizării/extinderii/modernizării/dezafectării de surse și rețele de apă și de canalizare, inclusiv ape minerale, surse și rețele de energie din resurse convenționale sau regenerabile, rețele și sisteme de comunicații, parcuri recreative, parcuri tematice și/sau educaționale.

(2) Pentru realizarea obiectivelor și lucrărilor prevăzute la art. 41, ocuparea temporară a terenurilor din FFN se face cu plata anticipată a obligațiilor financiare prevăzute la art. 46,  de către beneficiarul aprobării de ocupare temporară de terenuri din FFN.

(3) În raport cu durata obiectivului/lucrării, ocuparea prevăzută la alin. (1) poate fi aprobată pe o perioadă de maxim 10 ani, cu posibilitatea prelungirii pe perioade succesive de maximum 10 ani.

(4) Prin excepție de la prevederile alin. (3), ocuparea temporară a terenurilor din FFN se aprobă pe toată perioada de execuție și existență în FFN a obiectivelor/lucrărilor de interes național, județean sau local prevăzute la alin. (1) lit. a), precum și a obiectivelor/lucrărilor de transport și distribuție de petrol, gaze naturale și energie electrică prevăzute la alin. (1) lit. b), dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

a) durata de execuție și existență a obiectivelor depășește 10 ani;

b) redarea terenurilor în circuitul silvic nu se poate realiza fără restricții;

c) perioada de execuție/existență a obiectivului este cea înscrisă în acordul/permisul de concesiune a zăcământului, în cazul obiectivelor/lucrărilor de transport și distribuție petrol și gaze naturale, transport și distribuție energie electrică.

(5) Chiria aferentă fiecărui an se plătește până la data de 31 ianuarie a anului pentru care se datorează și se calculează conform Metodologiei prevăzută la art.49.

(6) Dacă pentru organizarea de șantier necesară realizării obiectivelor prevăzute la art. 40 și 41 alin. (1) lit. a) –  c) sunt necesare și alte terenuri adiacente celor pentru care există aprobare de scoatere definitivă din FFN, acestea pot fi ocupate temporar, în condițiile prezentei legi, pe perioada realizării investiției/obiectivului/lucrării, cu plata anticipată a obligațiilor financiare prevăzute la art. 46.

(7) Perioada pentru care se aprobă ocuparea temporară de terenuri din FFN care au categoria de folosință pădure sau clasa de regenerare include și perioada necesară executării lucrărilor necesare pentru redarea terenurilor în condiții apte de a fi împădurite.

(8) Dacă terenul care a făcut obiectul ocupării temporare este încadrat în alte categorii de folosință forestieră decât cele prevăzute la alin. (7), beneficiarul are obligația de a preda terenul în condițiile stabilite în actul de aprobare, emis în condițiile prevăzute la art. 44 alin. (1).

(9) Terenul ocupat temporar se poate reprimi cu o altă categorie de folosință decât cea inițială sub condiția precizării acesteia în actul administrativ de aprobare și cu plata unei taxe echivalente cu taxa pentru scoaterea definitivă a terenurilor din FFN cu compensare prevăzută la art. 41.

(10) Dacă la sfârșitul perioadei aprobate de ocupare temporară terenul nu îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (7) – (9), garanția depusă și dobânda bancară aferentă se rețin în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică.

(11) Garanția depusă și dobânda bancară aferentă prevăzute la alin. (10) se transmit ocolului silvic care asigură administrarea și/sau serviciile silvice, la solicitarea acestuia, în fondul de conservare și regenerare a pădurilor, pentru execuția lucrărilor necesare aducerii terenului la condițiile prevăzute în actul de aprobare, conform devizului de lucrări întocmit de ocolul silvic și avizat de Garda Forestieră competentă teritorial.

(3) durata ocuparii temporare a FFN nu poate fi mai mare de 10 ani incluzand prelungirile;

Art.39. Reducerea suprafeței FFN

(1) Este interzisă reducerea suprafeței FFN cu excepția cazurilor prevăzute la art. 40 în care scoaterea definitivă este permisă fără compensare cu terenuri. Orice act contrar este nul de drept.

(2) Nu constituie reducere a suprafeței FFN modificările negative de suprafeţe şi modificările de amplasament înscrise în amenajamentele silvice:

a) ca urmare a actualizării mișcărilor de suprafață în baza documentelor emise în condiții legale;

b) în urma corectării limitelor terenurilor pe hotarele materializate în teren de administratorul/proprietarul acestuia;

c) în urma corectării cursurilor de apă;

d) în urma determinării cu precizie mai ridicată a suprafeţelor;

e) în urma corectării unor amplasamente şi suprafeţe încadrate eronat ca terenuri din FFN pentru care proprietarul/administratorul deţine documente legale sau are justificări dovedite cu măsurători, operate în mod corespunzător în amenajamentul silvic.

(3) Scoaterea definitivă a terenurilor din FFN este permisă numai pentru realizarea obiectivelor prevăzute la art.40 și 41. Orice act contrar este lovit de nulitate absolută.

(1) este interzisă reducerea fizică și/sau scriptică a suprafeței FFN;

(2), b) este interzisa ajustarea (-) a limitelor de hotar ale FFN, consacrate (01 Ian. 1990);

(1) Prin excepție de la prevederile art. 39, este permisă reducerea suprafeței FFN prin scoaterea definitivă a unor terenuri necesare:

a)     realizării/extinderii obiectivelor/lucrărilor declarate de utilitate publică, de interes național, județean sau local, în condițiile legii, la solicitarea beneficiarului/expropriatorului/reprezentantului expropriatorului;

b)     amplasării/extinderii componentelor Rețelei naționale de supraveghere meteorologică și necesare amplasării/extinderii infrastructurii de telecomunicații speciale, la solicitarea Administrației Naționale de Meteorologie, respectiv a Serviciului de Telecomunicații Speciale;

c)     amplasării sau a terenurilor pe care sunt amplasate capacități de producție și/sau servicii pentru apărare de interes strategic pentru securitatea națională, la solicitarea entității beneficiare;

d)     realizării unor obiective din cadrul Sistemului Integrat de Securizare a Frontierei de Stat, precum și pentru lucrările de investiții, modernizare și extindere a obiectivelor din domeniul ordinii și siguranței publice, la solicitarea Ministerului Afacerilor Interne;

e)     lucrărilor de investiţii, modernizare şi extindere a obiectivelor cu caracter militar din domeniul apărării naţionale, la solicitarea ministerului de resort;

f)       lucrărilor miniere declarate de interes național și de utilitate publică de exploatare a zăcămintelor de lignit, executate pe terenurile forestiere achiziționate de operatorul economic cu capital integral sau majoritar de stat în condițiile prevăzute la art. 6 lit. a) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările și completările ulterioare, care nu fac parte din coridorul de expropriere al unei lucrări miniere declarate de interes național și de utilitate publică de exploatare a zăcămintelor de lignit, dar care se regăsesc pe amplasamentul lucrării în cauză și sunt necesare realizării lucrărilor miniere. În acest caz, beneficiarul scoaterii din FFN este operatorul economic cu capital integral sau majoritar de stat. Scoaterea definitivă a terenurilor necesare realizării lucrărilor miniere de exploatare a zăcămintelor de lignit se aprobă prin hotărâre a Guvernului;

g)     pe care sunt amplasate capacități de extracție gaze naturale aferente  lucrărilor de interes național de extracție a gazelor naturale, la solicitarea entității beneficiare;

h)     situri arheologice înscrise în patrimoniul mondial UNESCO, la solicitarea autorității publice centrale pentru cultură.

(2) Scoaterea definitivă din FFN a terenurilor proprietate publică prevăzute la alin. (1) se face fără compensare cu alte terenuri și fără plata taxei pentru scoaterea definitivă a terenurilor din FFN și a celorlalte obligații financiare prevăzute la art. 45.

(3) Scoaterea definitivă din FFN, fără compensare având ca beneficiari persoanele prevăzute la alin.(1) lit.f), care  desfășoară activitate economică, se face cu respectarea prevederilor europene și naționale în domeniul ajutorului de stat.

Art 40 (1), (2), (4) și (5) scoaterea definitiva din FFN cu compensare se poate face doar pentru exploatare a resurselor minerale, locuinte si case de vacanta , obiective turistice, sportive , medicale si monumentale cu conditia ca beneficiarul sa fie acelasi cu solicitantul iar constructia si terenul sa fie proprietatea aceleiasi persoane.

(1)  Prin excepție de la prevederile art. 39, pot fi scoase definitiv din FFN, sub condiția compensării acestora cu alte terenuri și a plății anticipate a sumelor prevăzute la art. 45 alin. (1) lit. a), c)-e), fără reducerea suprafeței de teren, numai terenurile necesare realizării sau extinderii următoarelor categorii de lucrări și obiective:

a)     exploatarea resurselor minerale prevăzute la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 85/2003, cu modificările și completările ulterioare. Beneficiarul scoaterii definitive a terenurilor din FFN, inclusiv pentru terenurile din FFN prevăzute la alin. (4),  este persoana care deține permis/licență  pentru exploatare resurse minerale sau proprietarul, în baza unui contract de asociere încheiat cu persoana care deține permis/licență  pentru exploatarea resurselor minerale aferente proprietății respective;

b)     obiective turistice, de agrement, inclusiv structuri de primire turistică, lăcașe de cult,  obiective sportive, medicale, precum și obiective sociale realizate numai de furnizorii de servicii sociale; pentru teritoriul administrativ în zonele de interes economic al Rezervației Biosferei «Delta Dunării» se pot realiza pontoane de acostare pentru ambarcațiuni cu scop turistic și de agrement și de aprovizionare cu alimente și combustibil; Beneficiarul scoaterii definitive a terenurilor din FFN este persoana fizică sau juridică solicitantă, care realizează obiectivul. Scoaterea definitivă a terenurilor din FFN pentru realizarea acestor obiective în extravilanul localităților se poate aproba numai în baza avizului arhitectului șef de județ.

c)     locuințe sau case de vacanță, numai pe terenurile din FFN proprietate privată; Beneficiarul scoaterii definitive a terenurilor din FFN este persoana proprietară a terenului.

d)     obiective vândute de către Romsilva ale căror terenuri aferente sunt concesionate precum și obiective instalate în FFN înainte de anul 1990; Beneficiarul scoaterii definitive a terenurilor din FFN este persoana proprietară a obiectivului vândut de către Romsilva sau al obiectivului instalat în FFN înainte de anul 1990.

e)     monumente istorice, centre de management integrat al deșeurilor, precum și lucrări și/sau construcții hidrotehnice și de acvacultură. Beneficiarul scoaterii definitive a terenurilor din FFN este persoana fizică sau juridică solicitantă care realizează obiectivul.

(2) Amplasarea obiectivelor prevăzute la alin. (1) lit. c) se face cu respectarea următoarelor condiții cumulative:

a)     construcția și terenul pe care se amplasează sunt proprietatea aceleiași persoane;

b)     în cazul terenurilor încadrate în categoriile de folosință pădure și terenuri destinate împăduririi, suprafața maximă care poate face obiectul scoaterii definitive din FFN, incluzând construcția, accesul și împrejmuirea, este de maxim 500 mp în cazul proprietăților forestiere mai mari de 5 ha și de 1% din suprafața proprietății, dar maxim 300 mp în cazul proprietăților forestiere mai mici de 5 ha.

(3) Compensarea prevăzută la alin. (1) se realizează cu un teren care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

a)     are suprafața de cel puțin 3 ori suprafața terenului care face obiectul scoaterii din FFN;

b)     valoarea terenului cu care se realizează compensarea este de 5 ori valoarea terenului care face obiectul scoaterii din FFN.

(4) Scoaterea definitivă a terenurilor din FFN aparținând formelor asociative de proprietate asupra terenurilor prevăzute la art.26 alin.(1) din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.167/1997, cu modificările și completările ulterioare este permisă pentru amplasarea/extinderea/modernizarea obiectivelor și lucrărilor prevăzute la alin. (1) și la art. 40; terenurile oferite în compensare intră în proprietatea formelor asociative și întregesc drepturile membrilor proporțional cu cotele deținute.

(5) Prin excepție de la prevederile alin. (3), pentru suprafețele de sub 50 mp, beneficiarul scoaterii definitive poate să nu ofere teren în compensare, situație în care trebuie să plătească, anticipat aprobării, o sumă de 5 ori mai mare decât valoarea terenului care face obiectul scoaterii, sumă care se virează în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică, situație în care nu achită cheltuielile de instalare și întreținere a vegetației forestiere până la realizarea stării de masiv.

(6) Tariful procentual prevăzut în anexa nr. 2 la Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, este 100, și se aplică la calculul obligațiilor financiare prevăzute la art. 45 și 47, în cazul scoaterilor definitive cu compensare a terenurilor din FFN și a schimbării categoriei de folosință.

(7) Terenurile cu care se realizează compensarea prevăzută la alin. (1) trebuie să fie numai din afara FFN, dar limitrofe acestuia, apte de a fi împădurite. În situația în care suprafața minimă a unui teren cu care se realizează compensarea este mai mare de 10 ha, acesta poate să nu fie limitrof FFN, dar trebuie să fie compact. Nu se poate realiza compensarea cu terenuri degradate, terenuri neproductive din punct de vedere silvic sau cu terenuri situate în zonele de stepă, alpină și subalpină.

(8) Terenurile prevăzute la alin. (7) sunt terenuri cu destinație forestieră și sunt incluse în FFN.

(9) În județele în care suprafața terenurilor din FFN este sub 30% din suprafața județului, compensarea se realizează numai cu terenuri din cadrul aceluiași județ.

(10) Amenajările necesare pentru realizarea pădurilor-parc sunt permise numai în situația în care realizarea amenajărilor nu implică tăieri de arbori sau defrișări și nu fac obiectul scoaterii definitive ori a ocupărilor temporare din FFN.

(11) Autorizarea construcțiilor la distanțe mai mici de 50 m de liziera pădurii, în afara FFN, cu excepția obiectivelor de interes național, județean sau local, se face cu avizul Gărzii Forestiere competente teritorial.

Art. 41. (2) b) mentinerea limitarilor legislative actuale in privinta suprafetelor maxime care fac obiectul scoaterii definitive din FFN, respectiv: cel mult 250 m.p. in cazul proprietatilor mai mari de 5 ha respectiv cel mult 200 m.p. pentru proprietatile mai mici de 5 ha. Conditia se aplica la toate categoriile de folosinta;

Art 41 (2) +  Pentru aceste amenajari se folosesc   materiale ecologice si culori care se incadreaza in peisaj;

Art 41. (3), (7)  terenul acordat in compensare trebuie sa fie din afara FFN dar obligatoriu trebuie sa aiba hotar comun cu acesta, sa fie de cel putin 5 ori mai mare si de 6 ori mai valoros decat terenul iesit din FFN;

Art 41. + este interzisa scoaterea din FFN situat in ariile naturale protejate din reteaua Natura 2000;

Art 41. + nu pot fi avizate de catre garda forestiera construcțiile situate la distanțe mai mici de 50 m de liziera pădurii, în afara FFN, daca realizarea acestora blocheaza culoarele de comunicare intre diverse zone ecologice creand efect de “captu.+are’’ a masivului si faunei;

Art 41. + Daca localizarea geografica o impune, procedura de scoatere din FFN si proiectul de realizare a obiectivului pe amplasament vor fi supuse procedurii SEA de evaluare a impactului asupra mediului;

(1) Terenurile scoase definitiv din FFN devin proprietatea beneficiarului scoaterii în momentul efectuării operațiunii de predare-primire în condițiile prevăzute la art.45 alin.(3) și dobândesc destinația pe care acesta a solicitat-o și care i-a fost aprobată.

(2) Se exceptează de la prevederile art.40 terenurile aflate în perimetrul fâșiei de protecție a frontierei de stat, care fac parte din domeniul public și care, prin natura lor, sunt destinate protecției și întreținerii liniei de frontieră.

(3) Se interzice schimbarea destinației obiectivului construit pe terenul care a făcut obiectul scoaterii definitive din FFN mai devreme de 5 ani de la data recepției finale a obiectivului. Constatarea schimbării destinației obiectivului construit revine în sarcina Gărzii Forestiere competente teritorial. În situația schimbării destinației obiectivului construit pe terenul care a făcut obiectul scoaterii definitive din FFN mai devreme de 5 ani, Garda Forestieră competentă teritorial  inițiază demersurile legale pentru anularea actului de aprobare emis pentru scoaterea definitivă, aprobată în condițiile art.44 alin.(1) și obligarea beneficiarul scoaterii definitive să aducă la starea inițială terenul scos definitiv din fondul forestier, pe cheltuiala acestuia.

Art 42. (3) interzicerea cu desavarsire a schimbarii destinației obiectivului construit pe terenul care a făcut obiectul scoaterii definitive din FFN;

(1)  Proprietarii terenurilor prevăzute la art. 3 alin. (1) pot solicita schimbarea destinației acestora în terenuri cu destinație forestieră.

(2) Schimbarea destinației terenurilor prevăzute la art. 4 alin. (1) , precum și a altor terenuri pentru care proprietarul a optat pentru includerea lor în FFN, situație în care se elaborează amenajament silvic sau sunt incluse într-un amenajament silvic existent și se aprobă prin ordin al conducătorului autorității.

Art.44. Aprobarea scoaterilor definitive din FFN și a ocupărilor temporare a terenurilor din FFN

(1) Solicitările de ocupare temporară a terenurilor din FFN sau de scoatere definitivă, în condițiile prevăzute la art. 38, 40 și 41, cu acordul proprietarului și avizate favorabil de ocolul silvic care asigură administrarea și/sau serviciile silvice, în cazul proprietății private și proprietății publice a unităților administrativ-teritoriale, respectiv cu avizul Romsilva, al INCDS, al instituțiilor de învățământ de stat cu profil silvic sau al ocolului silvic înființat de RAPPS, după caz, în cazul terenurilor din FFN proprietate publică a statului, se aprobă de către:

a)     conducătorul Gărzii Forestiere competente teritorial, pentru suprafețe de până la 1 ha inclusiv;

b)     conducătorul Autorității, cu avizul Gărzii Forestiere competente teritorial, pentru suprafețe de la 1 ha până la 10 ha inclusiv;

c)     Guvern, la propunerea Autorității, cu avizul Gărzii Forestiere competente teritorial, pentru suprafețe de peste 10 ha, cu excepția situațiilor în care prin lege se dispune altfel.

(2) Acordul proprietarului pentru terenurile din FFN proprietate privată, prevăzut la alin. (1), se emite sub forma înscrisului sub semnătură privată pentru ocuparea temporară a terenurilor forestiere din FFN necesare realizării/extinderii/modernizării/dezafectării obiectivelor/lucrărilor prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. a), a surselor/rețelor/sistemelor/parcurilor prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. c), precum și a obiectivelor/lucrărilor de utilitate publică, de interes național, județean sau local de transport și distribuție de petrol, gaze naturale și energie electrică, prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a), şi se depune în copie certificată pentru conformitate cu originalul de iniţiatorul proiectului la instituţia competentă să emită avizul/aprobarea de ocupare temporară.

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), ocuparea temporară a terenurilor din FFN se face fără acordul proprietarului atunci când nu se prezintă un titlu valabil sau nu sunt cunoscuţi proprietarii, precum şi în situaţia succesiunilor nedeschise ori a succesorilor necunoscuţi. Acordul proprietarului în acest caz se suplineşte prin declaraţia iniţiatorului proiectului de asumare proprie a răspunderii şi care descrie imposibilitatea obţinerii acordului proprietarilor.

(4) În situaţia prevăzută la alin. (3), sumele datorate pentru ocuparea temporară, inclusiv valoarea lemnului valorificat, se consemnează cu titlu de indemnizaţie într-un cont bancar deschis pe numele iniţiatorului proiectului şi se eliberează ulterior persoanelor care fac dovada proprietății, prin dispoziţia iniţiatorului proiectului, în condiţiile prezentei legi.

(5) În cazul prevăzut la art. 38 alin. (1) lit. b), acordul proprietarului de teren din FFN proprietate privată se emite în formă autentică.

(6) Ocuparea temporară a unor terenuri din FFN pentru intervenții cu caracter urgent pentru execuția lucrărilor de punere în siguranță a infrastructurii de transport rutier și feroviar, pentru remedierea unor deranjamente sau avarii la rețelele de telecomunicații, de transport sau de distribuție a energiei electrice, la conductele de apă, canalizare, gaze, precum și la alte instalații similare se aprobă de conducătorul Gărzii Forestiere competente teritorial, în baza unei solicitări emise de Guvern/autoritatea competentă/administratorul infrastructurii/operatorul de transport sau distribuție, după caz, pentru o perioadă de maxim 90 de zile, fără a mai fi necesară plata garanției pentru ocuparea temporară de terenuri din FFN.

(7) În cazul prevăzut la alin. (6), beneficiarul ocupării temporare a unor terenuri din FFN este obligat să achite contravaloarea prejudiciilor produse, a pierderii de creștere a arborilor, precum și a lucrărilor necesare aducerii terenului la starea inițială, stabilită pe bază de deviz, întocmit de către ocolul silvic care asigură administrarea și/sau serviciile silvice și avizat de conducătorul Gărzii Forestiere competente teritorial, devizul constituind titlu executoriu.

(8) Contravaloarea prevăzută la alin. (7) se achită, în termen de 30 de zile de la data comunicării devizului prevăzut la același alineat, către beneficiar.

Art. 44. (1) a), b), c) –  dupa obtinerea acordurilor si avizelor necesare, competentele de aprobare pentru scoaterile din FFN, se impart astfel: 1. conducătorul Gărzii Forestiere competente teritorial, pentru suprafețe de până la  250 m.p. inclusiv/proprietar/trup de padure/10 ani;

2.         conducătorul Autorității, cu avizul Gărzii Forestiere competente teritorial, pentru suprafețe de la 250 m.p.  până la 10 ha inclusiv/proprierar/trup de padure/10 ani;

3.         Guvern, la propunerea Autorității, cu avizul Gărzii Forestiere competente teritorial, pentru suprafețe de peste 10 ha, precum și pentru alte situații prevăzute de lege.

(1) Pentru terenurile care se scot definitiv din FFN, în cazurile prevăzute la art. 41, obligațiile financiare sunt următoarele:

a)     taxa pentru scoaterea definitivă a terenurilor din FFN, care se achită anticipat emiterii aprobării de scoatere definitivă și se depune în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică, aflat la dispoziția Autorității;

b)     contravaloarea terenului scos definitiv din FFN, care se achită proprietarului terenului pentru terenurile proprietate privată. Pentru terenurile proprietate publică a statului/ unităților administrativ-teritoriale, suma prevăzută la art. 41 alin. (5) se virează în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică; contravaloarea terenului scos definitiv din FFN nu se achită în cazul scoaterilor definitive cu compensare;

c)     contravaloarea pierderii de creștere determinate de exploatarea lemnului înainte de vârsta exploatabilității tehnice, care se achită proprietarului terenului pentru terenurile proprietate privată sau proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale, iar pentru terenurile proprietate publică a statului, administratorului pădurilor proprietate publică a statului, făcându-se venit la fondul de conservare și regenerare a pădurilor;

d)     contravaloarea obiectivelor dezafectate; în cazul pădurilor proprietate publică a statului, aceasta se achită administratorului, iar pentru celelalte forme de proprietate, se achită proprietarului;

e)     cheltuielile de instalare a vegetației forestiere și de întreținere a acesteia până la realizarea stării de masiv, numai pentru cazurile prevăzute la art. 41 alin. (1), sume care se depun în fondul de conservare și regenerare a pădurilor. Obligația de instalare a vegetației forestiere și de întreținere a acesteia până la realizarea stării de masiv, în regie proprie sau prin prestări de servicii,  este în sarcina ocolului silvic care administrează sau asigură serviciile silvice.

(2) Obligațiile financiare prevăzute la alin. (1) lit. b)-e) se achită anticipat predării-primirii terenului pentru care a fost emisă aprobarea de scoatere definitivă din FFN.

(3) Predarea-primirea terenului pentru care există aprobarea de scoatere definitivă din FFN se face pe bază de proces-verbal încheiat între beneficiarul scoaterii definitive și ocolul silvic care asigură administrarea/serviciile silvice, în prezența reprezentantului Gărzii Forestiere competente teritorial, numai după achitarea obligațiilor financiare prevăzute la alin. (1) lit. b)-e), după caz, în termen de maximum 180 zile de la data aprobării scoaterii definitive.

(4) Nepreluarea terenului pentru care există aprobarea de scoatere definitivă din FFN în termenul prevăzut la alin. (3), determină revocarea sau, după caz, anularea actului administrativ emis pentru aprobarea scoaterii definitive a terenului din FFN, în condițiile legii. Constatarea se face de către Garda Forestieră competentă teritorial.

(5) Pentru terenurile proprietate publică, scoaterea definitivă din FFN pentru realizarea obiectivelor prevăzute la art. 40 alin. (1) se face fără plata obligațiilor financiare prevăzute la alin. (1).

Art. 45. (1) + taxa reparatorie pentru  refacerea și conservarea speciilor și habitatelor afectate se va introduce în  metodologia  prevăzută la Art. 49;

Art. 45. (5) plata tuturor obligatiilor financiare prevazute la Art. 45.(1) si 46.(1)pentru terenurile care se ocupa temporar sau se scot definitiv  din FFN se achita integral anticipat predarii propriu-zise  de catre toti beneficiarii, fara exceptie;

(1) Pentru terenurile care se ocupă temporar din FFN necesare realizării obiectivelor prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. b) și c), obligațiile financiare sunt următoarele:

a)     garanția, echivalentă cu taxa pentru scoaterea definitivă a terenurilor din FFN cu compensare, care se achită anticipat emiterii aprobării și se depune în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică, fond aflat la dispoziția Autorității;

b)     chiria, care se achită proprietarului, în cazul terenurilor proprietate privată și a celor proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale; pentru terenurile proprietate publică a statului, 30% din chirie se depune în fondul de conservare și regenerare a pădurilor, 20% se achită administratorului, iar 50% se depune în fondul de accesibilizare a pădurilor;

c)     contravaloarea pierderii de creștere determinate de exploatarea lemnului înainte de vârsta exploatabilității tehnice, care se achită proprietarului terenului pentru terenurile proprietate privată și cele proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale; pentru terenurile proprietate publică a statului, contravaloarea pierderii de creștere se achită administratorului, care o depune în fondul de conservare și regenerare a pădurilor;

d)     valoarea obiectivelor dezafectate de pe terenurile respective, care se achită administratorului în cazul terenurilor proprietate publică a statului, respectiv proprietarului în celelalte cazuri;

e)     cheltuielile de reinstalare a vegetației forestiere și de întreținere a acesteia până la realizarea stării de masiv, care se depun în fondul de conservare și regenerare a pădurilor.

(2) Ocuparea temporară a terenurilor din FFN proprietate publică a statului sau a unităților administrativ-teritoriale în cazul prevăzut la art. 38 alin. (1) lit. a), al căror beneficiari sunt statul sau unitatea administrativ-teritorială, se face fără plata obligațiilor financiare prevăzute la alin. (1) lit. a)-c).

(3) Ocuparea temporară a terenurilor din FFN proprietate privată în cazul prevăzut la art. 38 alin. (1) lit. a), al căror beneficiari sunt statul sau unitățile administrativ-teritoriale, se face fără plata obligațiilor financiare prevăzute la alin. (1) lit. a).

(4) Ocuparea temporară a terenurilor din FFN, fără plata obligațiilor, potrivit dispozițiilor alin. (2) și (3),  în favoarea unor entități care  desfășoară activitate economică, se face cu respectarea prevederilor europene și naționale în domeniul ajutorului de stat.

(5) Obligațiile financiare prevăzute la alin. (1) lit. b)-e) se achită anticipat predării-primirii terenului pentru care a fost emisă aprobarea de ocupare temporară din FFN.

(6) Predarea-primirea terenului pentru care s-a aprobat ocuparea temporară din FFN se face în prezența reprezentantului Gărzii Forestiere competente teritorial în termen de maxim 180 zile de la data aprobării.

(7) În situația nepreluării de către beneficiar a terenului în termenul prevăzut la alin. (6), Garda Forestieră competentă teritorial inițiază demersurile legale pentru revocarea actului de aprobare emis pentru scoaterea definitivă.

Art. 46. (1) + taxa reparatorie pentru  refacerea și conservarea speciilor și habitatelor afectate se va introduce în  metodologia  prevăzută la Art. 49;

Art. 46. (2), (3) și (4) plata tuturor obligatiilor financiare prevazute la Art. 45.(1) si 46.(1)pentru terenurile care se ocupa temporar sau se scot definitiv  din FFN se achita integral anticipat predarii propriu-zise  de catre toti beneficiarii, fara exceptie;

Art. 47. Schimbarea categoriei de folosință a terenurilor cu destinație forestieră

(1) Schimbarea categoriei de folosință silvică a terenurilor cu destinație forestieră, pe perioada de aplicare a amenajamentului silvic, în altă categorie de folosință silvică, se face la solicitarea beneficiarului și se aprobă prin ordin al conducătorului Autorității.

(2) Schimbarea categoriei de folosință silvică a terenurilor cu destinație forestieră de la folosința „pădure” la altă categorie de folosință silvică se face cu plata unei taxe echivalente cu taxa pentru scoaterea definitivă  a terenurilor din FFN prevăzută la art. 45 alin. (1) lit. a), care se virează în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică.

(3) Fac excepție de la prevederile alin. (2):

a)     terenurile necesare construcției de drumuri forestiere și realizării de lucrări de corectare a torenților;

b)     terenurile necesare înființării de pepiniere silvice cu o suprafață de maxim 1 ha;

c)     terenurile necesare depozitelor de material lemnos cu o suprafață de maxim 1 ha;

d)     terenurile necesare amplasării unor instalații și echipamente de cercetare în domeniul silvic;

e)     terenurile necesare constituirii culoarului de frontieră și a fâșiei de protecție a frontierei de stat, cele destinate realizării unor obiective din cadrul Sistemului Integrat de Securizare a Frontierei de Stat;

f)       terenurile destinate realizării unor centre de antrenament la solicitarea instituțiilor din sistemul național de apărare și ordine publică;

g)     terenurile destinate extinderii zonei de siguranță: a liniilor electrice existente și a infrastructurii de transport rutier şi feroviar.

(4) Schimbarea categoriei de folosință a terenurilor prevăzute la alin. (3) lit. a)–d)  se face la solicitarea proprietarului/administratorului de fond forestier, a celor prevăzute la alin. (3) lit. e)  și f)  se face la solicitarea instituțiilor din sistemul național de apărare și ordine publică, iar a celor prevăzute la alin. (3) lit. g) se face la solicitarea deținătorului obiectivului.

(5) Corecția erorilor de încadrare în ceea ce privește categoriile de folosință, identificate cu ocazia elaborării/revizuirii amenajamentului silvic este scutită de plata taxelor prevăzute la alin. (2).

(6) Exceptarea de la plata taxei echivalente cu taxa pentru scoaterea definitivă a terenurilor din FFN prevăzută la art. 45 alin. (1) lit. a) pentru schimbarea categoriei de folosință  silvică a terenurilor  din FFN, ai cărei beneficiari sunt entități  care  desfășoară activitate economică, se face cu  respectarea prevederilor europene și naționale în domeniul ajutorului de stat.

Art. 47 (3) operatiunile de schimbare a categoriei de folosinta silvica a terenurilor cu destinatie forestiera scutite de plata unei taxe echivalente cu taxa pentru scoaterea definitivă a terenurilor din FFN sunt cele necesare:

1.         realizării  lucrărilor de corectare a

torenților;

2.         amplasării unor instalații și echipamente de cercetare în domeniul silvic;

3.         realizării unor obiective din cadrul Sistemului Integrat de Securizare a

frontierei de Stat;

(1) Terenurile pentru care a fost emisă aprobarea de scoatere definitivă din FFN și terenurile preluate în compensare dobândesc situația juridică a terenurilor pe care le înlocuiesc și se înscriu în cartea funciară în baza actului de aprobare și a procesului-verbal de predare-primire, încheiat între părți, , în cuprinsul cărora imobilele sunt identificate cu număr cadastral/topografic și număr de carte funciară.

(2) Obligația de edificare a obiectivului pentru care a fost obținută aprobarea de scoatere definitivă în condițiile prevăzute la art. 40 și 41 se notează în cartea funciară.

Metodologia privind scoaterea definitivă, ocuparea temporară, evaluarea terenurilor și a vegetației forestiere de pe terenurile care fac obiectul schimbului și calculul obligațiilor bănești se aprobă prin ordin al conducătorului autorității, în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, care se publică în Monitorul Oficial al României.

Materialul lemnos rezultat în urma defrişării vegetaţiei forestiere de pe terenurile scoase definitiv sau ocupate temporar din FFN revine: proprietarului, în cazul terenurilor proprietate privată și a celor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, respectiv administratorului, în cazul terenurilor proprietate publică a statului, cu excepția situațiilor în care prin lege nu se dispune altfel

Art. 51. Inalienabilitatea terenurilor din FFN proprietate publică a statului

Terenurile din FFN proprietate publică a statului nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate privată sau al vreunui dezmembrământ al dreptului de proprietate, sub sancțiunea nulității absolute a actului de constituire.

(1) Terenurile din FFN proprietate publică a statului nu pot fi concesionate, cu excepția:

a)     terenurilor aferente obiectivelor instalate în FFN înainte de anul 1990, pe durata existenței construcțiilor, dar nu mai mult de 49 de ani;

b)     terenurilor aferente activelor vândute de către Romsilva, pe durata existenței construcțiilor, dar nu mai mult de 49 de ani de la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare;

c)     terenurilor aferente activelor închiriate de către Romsilva, pe o durată de maxim 5 ani de la data încheierii contractului de închiriere.

(2) Calculul valorii redevenței rezultate din concesionarea terenurilor fond forestier proprietate publică a statului se stabilește prin metodologie, aprobată prin Hotărâre a Guvernului în termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(1) Prin derogare de la dispozițiile art. 1746 din Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările și completările ulterioare, terenurile din FFN aflate în proprietate privată se vând cu respectarea, în ordine, a dreptului de preempțiune al coproprietarilor, al proprietarilor terenurilor învecinate din FFN, al statului român exercitat prin Romsilva, și  al unităților administrativ teritoriale, la preț și în condiții egale.

(2) Vânzătorul are obligația de a-i înștiința în scris pe toți preemptorii, prin executor judecătoresc sau notar public, despre intenția de vânzare, arătând și prețul cerut pentru terenul ce urmează a fi vândut. În cazul în care coproprietarii sau vecinii fondului, alții decât administratorul terenurilor din FFN proprietate publică a statului, nu au domiciliul ori sediul cunoscut, înștiințarea ofertei de vânzare se înregistrează la primăria sau, după caz, primăriile în raza cărora este situat terenul și se afișează, în aceeași zi, la sediul primăriei, prin grija secretarului consiliului local.

(3) Titularii dreptului de preempțiune trebuie să își manifeste în scris intenția de cumpărare și să comunice acceptarea ofertei de vânzare sau, după caz, să o înregistreze la sediul primăriei unde aceasta a fost afișată, în termen de 30 de zile de la data comunicării ofertei de vânzare ori, după caz, de la data afișării acesteia la sediul primăriei.

(4) Dacă în termenul prevăzut la alin. (3) niciunul dintre preemptori nu își manifestă intenția de cumpărare, vânzarea terenului este liberă. În fața notarului public dovada înștiințării preemptorilor se face cu copie de pe comunicările făcute sau, dacă este cazul, cu certificatul eliberat de primărie, după expirarea termenului de 30 de zile în care trebuia manifestată intenția de cumpărare.

(5) Nerespectarea de către vânzător a obligației prevăzute la alin. (2) sau vânzarea terenului la un preț mai mic ori în condiții mai avantajoase decât cele arătate în oferta de vânzare atrage anulabilitatea vânzării.

(6) Statul român poate dobândi terenuri din FFN aflate în proprietate privată în condițiile prevederilor art. 863 lit. c) din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Terenurile astfel dobândite intră în proprietatea publică a statului.

(1) Administratorii terenurilor din FFN proprietate a statului sau a unităților administrativ-teritoriale iau măsuri de lichidare a enclavelor și de corectare a perimetrului FFN și de comasare a terenurilor pe care le administrează prin schimburi de terenuri prin acte autentice.

(2) Terenurile care fac obiectul schimbului au/dobândesc destinație forestieră.

(3) Schimbul terenurilor  se realizează minim în echivalență ca suprafață sau în echivalența valorică.

Art. 54. (1) Statul poate face  schimb cu terenuri private din FFN, pentru a intra în posesia unor suprafețe mai valoroase dpdv al diversitatii biologice , de pe care recoltarea masei lemnoase este interzisă prin amenajamentele silvice datorita includerii  lor în Catalogul pădurilor virgine și cvasivirgine sau în zonele de non-intervenție prin planurile de management ale ariilor protejate, în scopul evitării plății permanente a compensațiilor.

Procedura de dobândire prin cumpărare, schimb sau donație, prin Romsilva și prin ceilalți administratori ai FFN proprietate publică, în condițiile prevăzute la art. 53,  se aprobă prin hotărâre a Guvernului la propunerea Autorității, în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(1) Pentru realizarea schimbului de terenuri în situațiile în care unul dintre terenuri este proprietate publică, schimbul trebuie să îndeplinească cel puțin una dintre următoarele condiții:

a)     să conducă la eliminarea de enclave din FFN proprietate publică a statului;

b)     să determine comasarea terenurilor din FFN proprietate publică a statului;

c)     să asigure majorarea suprafețelor împădurite din zonele deficitare în păduri.

d)     să fie asigurată echivalența valorică a terenurilor care fac obiectul schimbului, potrivit metodologiei prevăzute la art.55, fără diminuarea suprafeței de FFN proprietate publică.

(2) Schimbul de terenuri prevăzut la alin. (1) se inițiază de administratorul terenurilor din FFN proprietate publică sau de proprietar, în cazul terenurilor din FFN proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale și se aprobă prin ordin al conducătorului Autorității.

(3) În situația în care suprafața terenurilor din FFN este sub 30% din suprafața județului, schimbul de terenuri se poate realiza doar în cadrul aceluiași județ.

(4) Schimbul se realizează numai cu terenuri din FFN, cu excepția situațiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) și c), în care schimbul se poate face cu terenuri cu altă destinație.

De la data intrării în vigoare a prezentei legi, nu pot fi dezmembrate ori dezlipite sub limita de 0,5 ha prevăzută la art.2 alin.(1), prin acte notariale de dezmembrare sau partaj a terenurilor din FFN având categoria de folosință pădure, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 40 și 41.

Art.58. Accesul în scop recreativ pe terenurile din FFN

(1) Accesul persoanelor, pedestru sau cu bicicleta,  pe terenurile din FFN este liber și se realizează pe propria răspundere a acestora, fără a se produce prejudicii, cu înștiințarea administratorului sau proprietarului, după caz.

(2) Accesul persoanelor prevăzute la alin. (1) se restricționează de către administrator/proprietar pentru perioade limitate în zonele cu risc la incendii, în zonele de risc în care se realizează lucrări de exploatare forestieră sau activități de vânătoare, în zonele de protecție strictă în care accesul persoanelor este interzis pentru considerente privind protecția mediului, în terenurile prevăzute la art.1 alin.(3) lit.g), cu excepția drumurilor forestiere, în situația în care nu sunt localizate în perimetrele care fac obiectul situațiilor enumerate.

(3) Structurile de administrare pot restricționa temporar accesul în condițiile alin. (2) pentru asigurarea condițiilor de siguranță a persoanelor, prin afișarea acestor restricții la loc vizibil.

(4) În pădurile situate în ariile naturale protejate accesul public în pădure poate fi restricționat prin reglementările planurilor de management ale ariilor naturale protejate.

(5) Accesul public cu bicicleta în pădure este permis pe drumurile forestiere, pe potecile şi pe traseele amenajate, pe propria răspundere şi cu respectarea condiţiilor stabilite de administratorul terenului/proprietar, după caz.

(6) Amenajarea în FFN de poteci şi trasee pentru plimbare, alergare, turism ecvestru şi biciclete se face cu acordul administratorului, pentru pădurile proprietate publică sau privată a statului, sau cu acordul proprietarului în cazul celorlalte forme de proprietate. În pădurile din arii naturale protejate, amenajările se pot realiza numai cu aprobarea administratorului ariei naturale protejate.

(7) Potecile şi traseele pentru plimbare, alergare, turism ecvestru şi biciclete pot fi realizate numai din pământ, lemn şi pietriş. Realizarea acestora nu face obiectul scoaterii ori ocupărilor temporare din FFN, nu necesită autorizaţie de construire, iar pentru amenajarea acestora pot fi recoltați maxim 5 arbori/ha.

(8) Accesul public în FFN cu vehicule cu mijloace de autopropulsare sau cu tracțiune animală este interzis.

(9) Prin excepție de la prevederile alin. (8), evenimentele sportive, utilitare, de recreere şi turism care au un organizator desemnat și care implică folosirea acestor mijloace motorizate se pot organiza numai în afara ariilor naturale protejate, pe trasee special marcate, și numai cu acordul administratorului terenului proprietate publică sau al proprietarului, în celelalte cazuri.

(10) Prin excepție de la prevederile alin. (8), accesul cu vehicule cu mijloace de autopropulsare sau cu tracțiune animală pe drumurile forestiere în scop de tranzitare poate fi permis în condițiile stabilite de către proprietar/administrator atunci când drumurile deservesc obiective turistice, utilitare sau de agrement, dacă acest lucru nu pune în pericol integritatea FFN.

(11) Pentru asigurarea accesului în perimetrul iazurilor de decantare, drumurile forestiere au statut de drum de servitute. Pentru buna gestionare a siguranței în funcționare a iazurilor de decantare și a sistemelor de gestionare a apelor și securității structurale a acestora, se constituie o zona de siguranță cu o lățime de maxim 30 m de la limita iazului de decantare sau a sistemului de gestionare a apelor.

Art. 58. (1) accesul pe terenurile din FFN fără a se produce prejudicii este garantat de stat si neconditionat.

Art. 58. (5) accesul pedestru,  cu bicicleta, alte mijloace sportive nemotorizate,turism ecvestru si mijloace cu tractiune animala in scop de agrement este liber și se realizează pe propria răspundere a celor care intra , fără a se produce prejudicii;

Art. 58. (6) amenajarea în FFN de poteci şi trasee pentru plimbare, alergare, turism ecvestru şi biciclete se face cu avizul consultativ al administratorului, pentru pădurile proprietate publică a statului, sau cu implicarea în decizie cu rol consultativ a proprietarului în cazul celorlalte forme de proprietate. În pădurile din arii naturale protejate, amenajările se pot realiza numai cu aprobarea administratorului ariei naturale protejate.

Art. 58. (8) accesul pedestru,  cu bicicleta, alte mijloace sportive nemotorizate,turism ecvestru si mijloace cu tractiune animala in scop de agrement este liber și se realizează pe propria răspundere a celor care intra , fără a se produce prejudicii;

Art. 59. (9) ca exceptie, strict în activitatea organizatorică extra competitionala a evenimentelor sportive, utilitare, de recreere şi turism care au un organizator desemnat poate fi permisă pe termen limitat folosirea unor mijloace motorizate numai în afara ariilor naturale protejate, pe drumurile forestiere permanente  numai cu acordul administratorului terenului proprietate publică sau al proprietarului, în celelalte cazuri.

Art. 58. + pe traseele turistice marcate este interzisă amplasarea cailor e scos-apropiat a masei lemnoase sau a drumurilor forestiere, precum și marcarea și extragerea arborilor cu marcaj turistic. Se va păstra o bandă de min. 100m lățime de ambele părți a traseelor marcate, în care arborii nu vor fi extrași. Această bandă poate fi delimitată sub forma unor subparcele distincte în amenajamentele silvice și va fi permisă doar degajarea arborilor căzuți pe traseul turistic. Excepție vor face traseele marcate realizate pe drumuri forestiere existente anterior celor turistice.

Accesul pe terenurile din FFN este permis pentru:

a)     personalul din cadrul structurilor de administrare/ prestare servicii silvice;

b)     personalul cu atribuții de control și de constatare a încălcării prevederilor prezentei legi;

c)     personalul din cadrul structurilor de administrare a ariilor naturale protejate;

d)     personalul împuternicit pentru gestionarea fondurilor cinegetice;

e)     personalul implicat în activități de proiectare, dezvoltare tehnologică și cercetare științifică;

f)       personalul responsabil cu realizarea IFN;

g)     personalul din cadrul entităților care  desfășoară legal activități în FFN;

h)     reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale sau jurnaliști, pe răspunderea proprie și fără a leza interesele legitime ale persoanelor fizice sau juridice ori a se periclita siguranța persoanelor.

Art. 59. h) persoane din cadrul asociațiilor nonguvernamentale care promovează principii ecologiste, jurnaliști, activiști, avertizori publici și voluntari recunoscuți public pentru implicarea lor în problemele  mediului înconjurător.

Art. 60. Litigii referitoare la terenurile din FFN proprietate publică

(1) În litigiile referitoare la dreptul de proprietate asupra FFN proprietate publică a statului, titularul dreptului de administrare are obligația să arate instanței cine este titularul dreptului de proprietate, potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Titularul dreptului de administrare răspunde pentru prejudiciile/prejudiciile forestiere cauzate ca urmare a neîndeplinirii acestor obligații.

(2) În litigiile referitoare la dreptul de administrare a fondului forestier proprietate publică, titularul acestui drept stă în instanță în nume propriu.

Art. 61. Amenajarea pădurilor

(1) Modul de gestionare a FFN se reglementează prin amenajamente silvice. În cazul terenurilor proprietate publică a statului, amenajamentele furnizează date și informații necesare înregistrării/actualizării acestora în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și înregistrării în sistemul integrat de cadastru și carte funciară.

(2) Înregistrarea terenurilor din FFN în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, precum şi actualizarea acestuia, până la înregistrarea în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, se face în baza prevederilor amenajamentelor silvice în vigoare. De această înregistrare răspunde Autoritatea.

(3) Ţelurile de gospodărire a FFN se stabilesc prin amenajamente silvice, în concordanţă cu obiectivele ecologice, sociale și economice şi cu respectarea dreptului de proprietate asupra pădurilor, exercitat potrivit prevederilor prezentei legi.

(1) În raport cu funcţiile pe care le îndeplinesc, pădurile se încadrează în două grupe funcţionale:

a)     grupa I, care cuprinde păduri cu funcţii speciale de protecţie;

b)     grupa a II-a, care cuprinde păduri cu funcţii de producţie şi de protecţie.

(2) Încadrarea pădurilor în grupe funcționale se face în baza normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor.

(3) Modul de gestionare a pădurilor din fiecare grupă funcțională se diferenţiază în raport cu intensitatea şi natura funcţiilor atribuite, stabilite prin amenajamentele silvice.

(1) Amenajamentul silvic se elaborează pe unităţi de producţie şi/sau de protecţie, în baza normelor tehnice de amenajare a pădurilor. Unitățile de producție/protecție se constituie la nivelul fondului forestier proprietate publică și privată a statului, precum și al fondului forestier aparținând unui proprietar, unei asociații de proprietari sau unei unități teritorial-administrative.

(2) Elaborarea amenajamentelor silvice este obligatorie pentru terenurile din FFN cu suprafața mai mare de 10 ha. Suprafața minimă pentru elaborarea unui amenajament silvic este de 100 ha;

(3) Pentru terenurile cu o suprafață de până la 100 ha, inclusiv, incluse într-un amenajament silvic,  reglementarea procesului de producție lemnoasă se face la nivel de unitate de gospodărire sau pe baza deciziilor de conducere structurală la nivel de arboret. Modul de elaborare al amenajamentului silvic se stabilește la avizarea temei de proiectare.

(4) Normele tehnice prevăzute la alin. (1) se elaborează şi se aprobă de către Autoritate, cu respectarea următoarelor principii:

a)     principiul continuităţii;

b)     principiul eficacităţii funcţionale;

c)      principiul conservării şi ameliorării biodiversităţii;

d)     principiul economic.

(5) Amenajamentele silvice se elaborează pentru o perioadă de 10 ani, cu excepţia celor întocmite pentru pădurile de plop, salcie şi alte specii repede crescătoare, care se elaborează pentru o perioadă de 5 sau de 10 ani.

(6) Pe perioada de valabilitate a unui amenajament silvic este interzisă aprobarea elaborării altui amenajament silvic pentru terenul respectiv sau pentru o parte din acesta, cu excepţia următoarelor cazuri:

a) atunci când volumul recoltat din produse principale, inclusiv din produse accidentale I, pentru care există aprobările legale, depășește posibilitatea stabilită prin amenajamentul silvic;

b) pentru terenurile forestiere retrocedate ca urmare a aplicării prevederilor legilor funciare, la cererea proprietarului; în caz contrar se aplică prevederile amenajamentului silvic în vigoare pentru fondul forestier proprietate publică a statului din care s-a retrocedat proprietatea forestieră, până la expirarea valabilității acestuia în condițiile prezentei legi;

c) când un proprietar solicită elaborarea unui amenajament silvic pentru proprietățile pe care le deține și pentru care există amenajamente silvice elaborate la momente diferite; acest tip de amenajament silvic se elaborează și se poate aplica numai de la data la care expiră amenajamentul/amenajamentele silvic/silvice cu suprafața/suprafața cumulată mai mare, iar volumul recoltat prin aplicarea celui/celorlalte amenajamente silvice nu depășește posibilitatea anuală, multiplicată cu numărul de ani de aplicare a amenajamentului silvic;

d) la solicitarea Romsilva, ca urmare a rearondării, pe ocoale silvice, a fondului forestier proprietate publică a statului;

e) când unui amenajament silvic îi încetează valabilitatea în cursul unui an calendaristic, înainte de data de 31 decembrie a anului respectiv; în această situație amenajamentul silvic își păstrează valabilitatea până la data de 31 decembrie a anului respectiv.

(7) Grăniţuirea terenurilor din FFN se efectuează cu respectarea prevederilor Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările și completările ultrioare, şi nu se aplică în interiorul acestora.

(8) Elaborarea amenajamentelor silvice se face sub coordonarea şi controlul Autorității.

(9) Autoritatea verifică în baza metodologiei adoptate modul de aplicare a prevederilor amenajamentelor silvice.

(10) Amenajamentele silvice se elaborează prin persoane juridice specializate atestate în baza metodologiei privind procedura și condițiile de atestare, aprobată prin ordin al conducătorului autorității, în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(11) Amenajamentele silvice pentru terenurile proprietate publică a statului se elaborează pe bază de proceduri de achiziție publică de către institute/instituții de cercetare-dezvoltare-inovare acreditate de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare, iar începând cu anul 2030 acestea se elaborează pe bază de proceduri de achiziție publică de către persoane juridice atestate în condițiile alin. (10).

(12) Cheltuielile aferente elaborării amenajamentelor silvice pentru proprietatea publică și privată a statului se suportă de administratorul acestora.

(13) Cheltuielile aferente elaborării amenajamentelor silvice pentru alte tipuri de proprietate forestieră decât cea prevăzută la alin. (12), se suportă de către proprietar.

Art. 63. (6)       pe perioada de valabilitate a unui amenajament silvic este interzisă aprobarea elaborării altui amenajament silvic pentru terenul respectiv sau pentru o parte din acesta, cu excepţia terenurilor forestiere retrocedate ca urmare a aplicării prevederilor legilor funciare, la cererea proprietarului; în caz contrar se aplică prevederile amenajamentului silvic în vigoare pentru fondul forestier proprietate publică a statului din care s-a retrocedat proprietatea forestieră, până la expirarea valabilității acestuia în condițiile prezentei legi; -ramane singura exceptie de la Art. 63.(6)

(1) În vederea gestionarii unitare a FFN, Autoritatea elaborează planuri de gestionare durabilă a pădurilor, cu o valabilitate de 20 ani, elaborat la nivel de regiune, în termen de maxim 24 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi,  cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, cu modificările ulterioare.

(2) Planurile de gestionare durabilă a pădurilor prevăzute la alin. (1) se aprobă prin ordin al conducătorului autorității.

(3) Amenajamentele silvice stabilesc lucrările silviculturale cu încadrarea în planul de gestionare durabilă a pădurilor aferent.

(4) Procedura de evaluare de mediu pentru amenajamentele silvice începe odată cu avizarea temei de proiectare la Conferința I de amenajare a pădurilor, se desfășoară concomitent cu elaborarea amenajamentului silvic și se finalizează prin emiterea actului de reglementare de către autoritatea competentă pentru protecția mediului după ședința de preavizare a soluțiilor tehnice – Conferința a II-a de amenajare a pădurilor.

(5) Avizarea amenajamentelor silvice se realizează în Comisia Tehnică de Avizare pentru Silvicultură din cadrul Autorității, a cărei funcționare se reglementează prin Metodologia aprobată prin ordin al conducătorului autorității.

(6) Planurile de gestionare durabilă și amenajamentele silvice aprobate se publică de către Autoritate pe pagina de internet a acesteia.

(7) Amenajamentele silvice care se suprapun total cu arii naturale protejate de interes comunitar se supun evaluării adecvate, conform dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare. Amenajamentele silvice care se suprapun parţial cu arii naturale protejate de interes comunitar şi care conţin proiectele enumerate în anexele nr. 1 sau 2 din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului se supun evaluării adecvate, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.

(8) Amenajamentele silvice, altele decât cele prevăzute la alin.(7), se supun etapei de încadrare în procedura de evaluare adecvată, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.

(9) Amenajamentele silvice care se suprapun, parţial sau total, cu arii naturale protejate de interes comunitar, valabile și aprobate la data intrării în vigoare a prezentei legi şi pentru care nu s-a elaborat studiul de evaluare adecvată şi raportul de mediu în cadrul procedurii de evaluare de mediu, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004, cu modificările ulterioare, se supun revizuirii, prin reluarea procedurii de evaluare de mediu și a celei de evaluare adecvată.

(10) Pentru amenajamentele silvice prevăzute la alin. (7) și alin. (9) se aplică metodologia de  derulare  a procedurii de evaluare de mediu pentru amenajamentele silvice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 236/2023.

(11) Titularii amenajamentelor silvice prevăzuți la alin.(9) au obligația de a notifica autoritatea competentă pentru protecția mediului în vederea reluării procedurii de evaluare de mediu, inclusiv evaluare adecvată, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 64. (4) procedura de evaluare de mediu pentru amenajamentele silvice începe in momentul existentei unui prim draft , dupa parcurgerea conferintei a II-a de preavizarea a solutiilor tehnice;

Art. 64. (6) planurile de gestionare durabilă și amenajamentele silvice aprobate se publică integral de către Autoritate pe pagina de internet a acesteia;

Art. 64. (9), (10) și (11) se suspenda aplicarea amenajamentelor silvice in termen care potrivit legislatiei se supun uneia dintre formele de evaluare dar care nu au parcurs procedura pana la data intrarii  in vigoare a prezentei legi. Titularii acestor amenajamente au obligatia reluarii procedurii de evaluare a impactului asupra mediului in termen de maxim 3 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi;

(1) Amenajamentele silvice și modificările acestora se aprobă prin ordin al conducătorului Autorității pentru amenajamentele silvice în suprafață de FFN de minimum 1000 ha și prin decizie a conducătorului Gărzii forestiere competente teritorial pentru suprafețe de FFN de până la 1000 ha.

(2) Amenajamentul silvic intră în vigoare la data aprobării acestuia și este valabil până la data de 31 decembrie a anului al zecelea sau, după caz, al anului al cincilea de aplicare, calculat din anul în care a avut loc ședința de preavizare a soluțiilor tehnice – Conferința a II-a de amenajare a pădurilor.

(3) Amenajamentele silvice intrate în vigoare anterior prezentei legi își păstrează valabilitatea până la data aprobării noului amenajament, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie a anului următor expirării acestuia. Până la data intrării în vigoare a noului amenajament silvic, în amenajamentul silvic care își păstrează valabilitatea sunt permise următoarele activități și acțiuni:

a)       acordarea de compensații reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează, ca urmare a funcțiilor de protecție stabilite prin amenajamente silvice care determină restricții în recoltarea de lemn;

b)      realizarea împăduririlor, a reîmpăduririlor, a lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor tinere prevăzute în amenajamentul silvic și a lucrărilor de protecție a pădurilor, inclusiv prin recoltarea produselor accidentale si extraordinare;

c)       punerea în valoare și exploatarea lemnului pe picior rămas neexploatat, până la volumul aferent posibilității stabilite prin amenajamentul silvic, și transportul stocurilor de lemn din partizile autorizate spre exploatare anterior aprobării noului amenajament silvic și neexploatate integral până la data aprobării noului amenajament silvic.

(4) Produsele accidentale apărute în perioada prevăzută la alin. (3) se precomptează din posibilitatea noului amenajament silvic.

Art. 65. (2) amenajamentul silvic intră în vigoare la data aparitiei în Monitorul Oficial a Ordinului de  aprobare  și este valabil până la data de 31 decembrie a anului al zecelea sau, după caz, al anului al cincilea de aplicare. Primul an de aplicare este anul în care amenajamentul silvic a fost aprobat.

Art. 65. (3) amenajamentele silvice în vigoare își păstrează valabilitatea si aplicabilitatea  până la expirarea termenului pentru care a fost întocmit.

Pana la data intrarii in vigoare a noului amenajament, sunt permise doar urmatoarele activitati si actiuni orientate dupa prevederile celui expirat:

–        Realizarea împăduririlor, a reîmpăduririlor și  a lucrărilor de întreținere și completare a plantatiilor, de ajutorare a regenerărilor naturale, de degajari și  de protecție a pădurilor;

Secțiunea 1. Norme și ghiduri tehnice și monitorizarea pădurilor prin indicatori de stare

Art. 66. Norme și ghiduri tehnice pentru gestionarea durabilă a pădurilor

(1) Autoritatea elaborează normele tehnice prin care se asigură gestionarea durabilă a pădurilor, pe care le aprobă prin ordin al conducătorului Autorității.

(2) Normele tehnice stabilesc cerințele minime obligatorii pentru gestionarea pădurilor, inclusiv indicatori de stare.

(3) Autoritatea elaborează ghiduri de bune practici suplimentare normelor tehnice, ghiduri care nu au caracter obligatoriu.

(4) Acceptarea de către proprietarul de pădure a unor opțiuni din ghidurile de bune practici prevăzute la alin. (3) este încurajată prin aplicarea instrumentelor de stimulare financiară și/sau compensații pentru proprietari, prevăzute la art. 121-122,  și de sprijin ale  proprietarilor, prevăzute la art. 123.

Art. 66. (1), (2) și (3) – Normele tehnice silvice si ghidurile de bune practici aprobate prin O.M. au caracter obligatoriu;

Indicatorii de stare a pădurilor trebuie să permită monitorizarea:

a)     menținerii și îmbunătățirii principalelor caracteristici ale fondului de producție;

b)     gradului de îndeplinire a obiectivelor urmărite la efectuarea lucrărilor silvotehnice în arborete și monitorizarea calității acestora;

c)     eficacității funcționale în privința funcțiilor ecologice, economice și sociale atribuite;

d)     stării de sănătate a pădurilor;

e)     stării de conservare a habitatelor forestiere.

(1) Statul sprijină gestionarea durabilă a terenurilor din FFN prin acțiuni de informare și conștientizare a proprietarilor.

(2) Autoritatea promovează, prin programe specifice, activitățile de conștientizare, de consiliere, de cooperare, de formare a abilităților proprietarilor privați în sprijinul înțelegerii necesității practicilor de gestiune durabilă.

(3) Ghidurile de bune practici definite la art. 66  alin. (3) prevăd măsuri specifice pentru gestionarea pădurilor private.

Art 68. (1) statul sprijină gestionarea durabilă a terenurilor din FFN și a pădurilor ,în general, prin acțiuni de informare și conștientizare a proprietarilor.

Art.69. Silvicultura apropiată de natură

Lucrările de îngrijire și conducere a arboretelor și tratamentele silviculturale sunt parte componentă a modelului silviculturii apropiate de natură, aplicat pentru gestionarea FFN, iar executarea acestora se realizează prin norme, si după caz, prin ghiduri de bune practici prevăzute la art. 66  alin. (2) și (3).

(1) Suprafața prevăzută în amenajamentul silvic pentru parcurgerea cu lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor este minimală. Suprafețele de parcurs suplimentar cu astfel de lucrări se selectează luând în considerare criteriile din ghidul de bune practici prevăzut la art. 66  alin. (3).

(2) Volumul de lemn prevăzut în amenajamentul silvic pentru extragere prin lucrările de îngrijire și conducere a arboretelor este orientativ și se recoltează cu respectarea prevederilor normei tehnice specifice.

(3) Lucrările de îngrijire și conducere a arboretelor se realizează de către ocoale silvice sau de către persoane juridice atestate.

(4) Realizarea lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor este obligatorie pentru toți deținătorii de păduri. Nerealizarea lucrărilor prevăzute la alin. (1) conform prevederilor amenajamentelor silvice se sancționează conform legii.

(5) Lemnul rezultat din realizarea lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor care nu se poate valorifica prin licitații, se valorifică cu prioritate ca lemn de foc pentru aprovizionarea populației.

(1) Tratamentul tăierilor rase pe parchete mici este admis numai în arboretele de molid, pin, larice, echiene și relativ echiene, de plop euramerican, de salcie selecționată, precum și în cazul lucrărilor de substituire ori refacere a unor arborete, în care nu este posibilă aplicarea altor tratamente.

(2) În situațiile prevăzute la alin. (1), mărimea suprafeței de pădure care se parcurge cu tratamentul tăierilor rase pe parchete mici este de maximum 3 ha inclusiv, cu excepția arboretelor de plop euramerican și salcie selecționată, amplasate în incintele îndiguite, care necesită pregătirea mecanizată a terenului în vederea reîmpăduririi, situație în care suprafața este de maximum 5 ha inclusiv. Între parchetele cu tăieri rase pe parchete mici se păstrează o distanță de minimum două înălțimi de arbori. Alăturarea parchetelor în cazul tăierilor rase pe parchete mici este permisă numai după realizarea stării de masiv pe suprafețele parcurse anterior.

(3) În situația apariției de produse accidentale pe suprafețe compacte, mărimea parchetului este determinată de mărimea suprafeței pe care s-a manifestat factorul dăunător și de modul de intervenție pentru înlăturarea efectelor generate de acesta.

(4) În cazul produselor extraordinare, suprafața parchetului este determinată de mărimea suprafeței pe care se constituie aceste produse.

(5) Tratamentul tăierilor rase în ariile naturale protejate este interzis, cu excepția arboretelor cu cicluri scurte de producție.

Art. 71. (2) alaturarea parchetelor de taieri rase este permisa numai dupa realizarea starii de masiv pe suprafata parcursa anterior

Art. 71. (5) –     tratamentele care presupun indepartarea vegetatiei de pe cuprinsul parchetului printr-o singura taiere sunt interzise în ariile naturale protejate. Exceptie fac arboretelor cu cicluri scurte de producție unde suprafața maximă compactă care poate fi parcursa in afara sezonului de vegetatie, se limitează la 1 ha.

(1) Volumul maxim de lemn care se recoltează ca produse principale într-o unitate de gospodărire nu poate depăși posibilitatea stabilită prin amenajamentul silvic, pentru perioada de valabilitate a acestuia.

(2) Volumul maxim de lemn prevăzut la alin. (1), care se recoltează anual ca produse principale într-o unitate de gospodărire, nu poate depăși posibilitatea anuală.

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), se poate depăși posibilitatea anuală în următoarele situații:

a)     dacă reglementarea procesului de producție lemnoasă se realizează la nivel de arboret, precum și în cazul în care există un singur arboret în planul decenal de recoltare a produselor principale;

b)     cu volumul de lemn nerecoltat, până la nivelul posibilității anuale, în anii anteriori de aplicare a amenajamentului silvic în vigoare;

c)     pentru recoltarea produselor accidentale I și extraordinare, cu aprobarea Gărzii Forestiere;

d)     cu volumul de lemn prevăzut a se recolta din arboretele cuprinse în planul decenal, pentru valorificarea anilor de sămânță în arborete cu baza în cvercinee;

e)     cu recoltarea anticipată a unui volum cumulat maxim echivalent  cu o posibilitate anuală, pe întreaga perioadă de valabilitate a amenajamentului silvic.

(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1) posibilitatea stabilită prin amenajamentul silvic, pentru perioada de valabilitate a acestuia, se poate depăși prin recoltarea produselor accidentale I, extraordinare și a tăierilor ilegale, cu luarea în considerare a acestora la elaborarea noului amenajament silvic pentru FFN proprietate publică a statului, sau la nivel de proprietar pentru celelalte cazuri.

(5) Produsele accidentale și extraordinare se recoltează integral din fondul forestier; în situația în care volumul produselor accidentale I, cumulat cu volumul tăierilor ilegale și cu volumul recoltat anterior apariției acestora depășește posibilitatea, ocolul silvic care asigură administrarea/serviciile silvice, după caz, întocmește documentația potrivit metodologiei aprobate prin ordin al conducătorului autorității și o transmite spre aprobare Gărzii forestiere competente teritorial. În ariile naturale protejate se respectă legislația specifică protecției mediului.

(6) Depășirea posibilității prevăzute la alin. (5) se aprobă prin decizie a conducătorului Gărzii forestiere competentă teritorial.

(7) Volumul produselor accidentale I și extraordinare, înregistrate în unități de gospodărire în care se reglementează procesul de producție lemnoasă, precum și volumul arborilor tăiați ilegal se precomptează din posibilitate.

(8) Precomptarea se realizează în cadrul aceleiași proprietăți.

(9) Volumul lemnului prevăzut la alin. (5), care depășește posibilitatea anuală, se precomptează în anii următori de aplicare a amenajamentului silvic.

Art. 72. (3) Volumul maxim de lemn care se recoltează ca produse principale într-o unitate de gospodărire nu poate depăși posibilitatea stabilită prin amenajamentul silvic, pentru perioada de valabilitate a acestuia si nici posibilitatea anuala actualizata. Singura exceptie agreata este atunci cand aparitia produselor accidentale I și extraordinare necesita recoltarea din rezerva  de posibilitate dar fara depasirea celei decenale;

Art. 72. (5) și (6) Se interzice depasirea posibilitatii decenale si a celei stabilite la nivelul arboretelor inventariate integral cu ocazia elaborarii amenajamentului;

Art. 72. (8) Precomptarea se realizează doar pentru amenajamentul în curs de aplicare respectand ordinea:

1.         propriete;

2.         subunitate de gospodărire;

3.         unitate de producție/ protectie

Art. 72. + In eventualitatea in care precomptarea volumelor rezultate din taieri ilegale ar conduce la depasirea posibilitatii decenale, precomptarea poate depasi proprietatea si se va realiza prin extindere spatiala la amenajamentele invecinate in ordinea distantelor, astfel incat pierderea sa se retina de la taiere pana la sfarsitul valabilitatii  amenajamentului unde s-a produs.in aceasta situatie, ceilalti proprietari/administratori de fond forestier afectati se pot indrepta impotriva celor responsabili;

Art. 73. Regimul și regenerarea arboretelor

(1) Regenerarea și reconstrucţia ecologică a pădurilor se realizează în concordanţă cu prevederile amenajamentelor silvice sau ale studiilor de specialitate/proiectelor tehnice.

(2) La regenerarea pădurilor se aplică regimul codrului, urmărindu-se realizarea de arborete de calitate superioară, precum şi exercitarea cu continuitate de către acestea a funcţiilor de protecţie.

(3) Se exceptează de la prevederile alin. (2) arboretele de plopi, de salcie, de salcâm, de anin, precum și zăvoaiele, în care este admis regimul crângului.

Art. 73. (3) se exceptează de la prevederile alin. (2) arboretele de plopi indigeni, de salcie, de salcâm, de anin, precum și zăvoaiele, în care este admis regimul crângului doar atunci cand ele nu constituie obiectul lucrărilor speciale de conservare.

(1) Lucrările de regenerare artificială şi de completare a regenerărilor naturale se execută în termen de cel mult doi ani de la tăierea unică/definitivă/după tăieri de produse accidentale de pe suprafețe compacte de peste 0,5 ha.

(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) arboretele afectate de doborâturi şi rupturi masive de vânt şi zăpadă, de factori biotici şi tăierile unice în fondul forestier din Lunca şi Delta Dunării. În cazul acestora, în funcţie de amploarea fenomenului, Garda Forestieră stabileşte perioada maximă de regenerare artificială și completarea regenerărilor naturale, care nu poate să fie mai mare de 5 ani de la tăiere.

(3) Compoziţia, schemele şi tehnologiile de împădurire care se aplică respectă prevederile din normele tehnice de specialitate şi/sau din studiile de specialitate aprobate.

(4) Lucrările de regenerare a pădurilor și de întreţinere a seminţişurilor naturale și plantațiilor se realizează de către ocoale silvice sau de către persoane juridice atestate.

(5) Atestarea persoanelor juridice care realizează lucrări de regenerare a pădurilor și de întreţinere a seminţişurilor naturale și plantațiilor se realizează prin Regulament aprobat de Autoritate.

Art. 74 (1) Lucrările de regenerare artificială şi de completare a regenerărilor naturale se execută în termen de cel mult doi ani de la tăierea unică/definitivă/după tăieri de produse accidentale/extraordinare. Condiția este valabilă și pentru terenurile cu care  se realizeaza compensarea și schimbul  prevăzute la Art. (41). 7) și respectiv Art. (56). 4) în acesta situație cronometrarea incepand de la data aprobării tranzactiei;

Art. 74. (2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) arboretele afectate de doborâturi şi rupturi masive de vânt şi zăpadă, de factori biotici in cazul carora , în funcţie de amploarea fenomenului, Garda Forestieră stabileşte perioada maximă de regenerare artificială și completarea regenerărilor naturale, care nu poate să fie mai mare de 5 ani de la tăiere  data producerii fenomenelor care le-au afectat.

Reconstrucția ecologică a terenurilor degradate din afara FFN se realizează pe baza soluțiilor tehnice stabilite prin proiectele tehnice elaborate de persoane fizice și juridice atestate în baza Metodologiei aprobate prin ordin al conducătorului autorității.

(1) Modalitățile de producere, de comercializare și de utilizare a materialelor forestiere de reproducere aprobă prin lege, în concordanță cu prevederile legislației Uniunii Europene în domeniu.

(2) În vederea conservării și ameliorării diversității genetice a pădurilor, Autoritatea asigură trasabilitatea materialelor forestiere de reproducere.

Art. 76. (2)  În vederea conservării și ameliorării diversității genetice a pădurilor, Autoritatea asigură transparenta trasabilitatii materialelor forestiere de reproducere.

(1) În cazul în care proprietarul nu își îndeplinește obligația privind lucrările de regenerare prevăzută la art. 23 alin. (2) lit. d) și e) și alin. (4) lit. c) din motive imputabile, Garda Forestieră competentă teritorial dispune ocolului silvic executarea lucrărilor de control anual al regenerărilor, de regenerare artificială și de întreținere a culturilor, pe bază de deviz, contravaloarea acestor lucrări fiind suportată de proprietar.

(2) Devizul lucrărilor prevăzut la alin. (1), întocmit de ocolul silvic sau de prestatorul atestat, și aprobat de Garda Forestieră, se comunică proprietarului.

(3) Devizul prevăzut la alin. (1), acceptat în mod expres sau tacit prin necontestare de către proprietar în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării, constituie titlu executoriu, reprezentând temei pentru executarea lucrărilor de regenerare.

(4) Contravaloarea lucrărilor de control anual al regenerărilor și de regenerare efectuate și recepționate în conformitate cu devizul aprobat este suportată de la bugetul de stat, din fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică, din fonduri europene, până la recuperarea creanței de la proprietar.

(5) Creanța prevăzută la alin. (4) se recuperează prin executare silită, potrivit procedurii de recuperare a creanțelor bugetare.

(6) În situația terenurilor pentru care nu s-a îndeplinit obligația de regenerare, iar proprietarul nu se poate identifica sau pentru care proprietarul a decedat şi nu s-a realizat dezbaterea succesorală, Garda Forestieră dispune executarea lucrărilor de control anual al regenerărilor, de regenerare artificială și de întreținere a culturilor, pe bază de deviz. Garda Forestieră notifică în scris unitatea administrativ-teritorială în raza căreia se găseşte terenul cu privire la intenţia de a se asigura regenerarea pentru aceste suprafeţe, precum și ocolul silvic nominalizat, care întocmește devizul lucrărilor și efectuează lucrările de regenerare articificială și întreținere a culturilor.

(7) Pentru recuperarea creanței în condițiile alin. (6), Garda Forestieră va dispune una din următoarele căi de acțiune:

a)       executarea lucrărilor de către ocolul silvic nominalizat și transferarea creanței la deținător cu acordul acestuia, indiferent dacă acesta este unul dintre potențialii succesori sau un deținător fără titlu care asigură gestiunea economică a terenului forestier;

b)      declanșarea procedurii privitoare la bunurile abandonate conform Legii nr.287/2009, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau succesiunii vacante dacă cerințele legale sunt îndeplinite în acest caz și efectuarea lucrării de regenerare în termen de 3 ani de la finalizarea procedurii;

c)    declanșarea procedurii de expropriere pentru cauză de utilitate publică și efectuarea lucrării de regenerare în termen de 3 ani de la finalizarea procedurii, expropriator fiind Autoritatea prin Romsilva. Sumele necesare exproprierii se asigură de la bugetul de stat prin bugetul Autorității.

Art. 77.  (1) –    În cazul în care proprietarul nu își îndeplinește obligația privind lucrările de regenerare prevăzută la art. 23 alin. (2) lit. d) și e) și alin. (4) lit. c) din prezenta lege din motive imputabile, Garda Forestieră efectuează controlul anual al regenerărilor și dispune ocolului silvic declanșarea lucrărilor de  regenerare artificială și de întreținere a culturilor, pe bază de deviz, contravaloarea acestor lucrări fiind suportată de proprietar.

Art. 77. (6) În situația terenurilor pentru care nu s-a îndeplinit obligația de regenerare, iar proprietarul nu se poate identifica sau pentru care proprietarul a decedat şi nu s-a realizat dezbaterea succesorală, Garda Forestieră efectuează controlul anual al regenerărilor, și dispune ocolului silvic declanșarea lucrărilor de regenerare artificială și de întreținere a culturilor, pe bază de deviz. Garda Forestieră notifică în scris unitatea administrativ-teritorială în raza căreia se găseşte terenul cu privire la intenţia de a se asigura regenerarea pentru aceste suprafeţe, precum și ocolul silvic nominalizat, care va întocmi devizul lucrărilor.

Art.78. Pășunatul în FFN

(1) Se interzice pășunatul în FFN, în perdelele forestiere de protecție și în perimetrele de ameliorare a terenurilor degradate.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în situații de urgență, Garda Forestieră poate aproba pășunatul în FFN, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

a)     se desfășoară pe durată limitată;

b)     se practică doar în anumite perimetre ale pădurii;

c)     solicitările de aprobare aparțin autorităților publice locale;

d)     s-a obținut acordul proprietarului și al ocolului silvic prestator al serviciilor silvice.

(3) Nu poate fi aprobat pășunatul în arboretele în curs de regenerare, în plantațiile și regenerările tinere, precum și în arboretele incluse în tipurile funcționale I și II.

(4) În cazul pădurilor proprietate publică a statului, acordul prevăzut la alin. (2) lit. d) se dă de către administrator.

(5) Trecerea animalelor domestice prin terenurile din FFN spre zonele de pășunat, adăpat și adăpostire se aprobă de către ocolul silvic, cu acordul proprietarului fondului forestier, pe trasee delimitate și în perioade precizate. Pentru terenurile proprietate publică a statului, aprobarea se emite de către conducătorii structurilor prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. a).

(6) Se interzice trecerea animalelor domestice prin pădure în arboretele în curs de regenerare, în plantațiile și regenerările tinere, în ariile naturale protejate de interes național, în perimetrele de ameliorare, precum și în perdelele forestiere de protecție.

(7) Cu aprobarea ocolului silvic se permite amplasarea, în mod gratuit, a stupilor de albine pe terenurile din FFN proprietate publică a statului, pe perioada pastoralului.

(8) Cuantumul plății pentru acțiunile prevăzute la alin. (2) și (5) se stabilește prin înțelegerea părților.

Art. 78. (3) Nu poate fi aprobat pășunatul pe suprafețele încadrate în categoria de folosinta „Păduri și terenuri destinate împăduririi sau reîmpăduririi„

Art. 78. (6) Se interzice trecerea animalelor domestice pe suprafețele încadrate în categoria de folosinta „Păduri și terenuri destinate împăduririi sau reîmpăduririi„ , în ariile naturale protejate de interes național, în perimetrele de ameliorare, precum și în perdelele forestiere de protecție;

(1) Coordonarea monitorizării stării de sănătate a pădurilor se realizează de către Autoritate.

(2) Ocoalele silvice realizează lucrările de depistare, prognoză, prevenire și combatere a atacurilor bolilor şi dăunătorilor pădurii, în conformitate cu normele tehnice privind protecţia pădurilor împotriva bolilor şi dăunătorilor.

(1) Costul lucrărilor de protecție a pădurilor se suportă, după caz, de proprietar, respectiv de către administrator pentru pădurile proprietate publică a statului, din fondul de conservare și regenerare sau din surse proprii.

(2) Proprietarii și deținătorii de păduri au obligația de a executa lucrările necesare pentru prevenirea și combaterea bolilor și dăunătorilor pădurilor.

Art. 80. (2) Proprietarii și deținătorii de păduri au obligația de a executa lucrările necesare pentru prevenirea și combaterea bolilor și dăunătorilor pădurilor după parcurgerea în prealabil a procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului, speciilor și habitatelor.

Art. 81. Consolidarea rezilienței pădurilor și creșterea contribuției acestora la limitarea efectelor schimbărilor climatice

Normele tehnice și ghidurile de bune practici prevăzute la art. 66  includ măsuri specifice pentru creșterea rezistenței și rezilienței arboretelor la efectele schimbărilor climatice.

Art. 82. Luna plantării arborilor

(1) În perioada 15 martie – 15 aprilie a fiecărui an, Autoritatea organizează „Luna plantării arborilor” în vederea promovării mijloacelor de limitare a efectelor schimbărilor climatice.

(2) Luna plantării arborilor se organizează cu participarea consiliilor județene, a prefecturilor, a primăriilor, a inspectoratelor școlare teritoriale, a instituțiilor confesionale, a unităților militare, precum și a altor instituții instituții publice..

(3) Cu prilejul organizării manifestărilor prevăzute la alin. (1), Autoritatea, prin unitățile aflate în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea acesteia, pune la dispoziția celor interesați materialul săditor și logistica necesară.

(4) În perioada prevăzută la alin. (1), Autoritatea, administratorii pădurilor proprietate publică a statului și ocoalele silvice de regim sunt obligați să desfășoare acțiuni publice de popularizare și educare privind rolul și importanța pădurii și activități practice de realizare de plantații forestiere, întreținerea și conducerea arboretelor.

(1) Pentru conservarea sau, după caz, ameliorarea biodiversității pădurilor se vor lua în considerare cele trei forme ale acesteia: diversitatea genetică, diversitatea speciilor, diversitatea ecosistemică.

(2) Conservarea și ameliorarea biodiversității pădurilor se realizează prin:

a)     adoptarea de măsuri specifice silviculturii apropiate de natură;

b)     adoptarea de măsuri pentru crearea și/sau menținerea peisajului forestier mozaicat;

c)     asigurarea conectivității ecologice, inclusiv prin coridoare ecologice;

d)     menținerea de lemn mort pe picior și pe sol în limitele ecologice necesare;

e)     menținerea și protejarea arborilor-habitat;

f)       constituirea de insule de îmbătrânire ca arborete sau părți de arborete;

g)     menținerea unui procent cât mai ridicat de păduri regenerate natural din sămânță;

h)     menținerea sau, după caz, crearea unor culoare de vegetație forestieră  în lungul cursurilor de apă;

i)       menținerea unui nivel ridicat de diversitate a speciilor de floră și faună sălbatică.

(3) Măsurile cu caracter obligatoriu necesare pentru conservarea biodiversității sunt prevăzute în normele tehnice prevăzute la art. 66 alin. (2).

(4) Măsurile cu caracter voluntar sunt stabilite în ghidurile de bune practici prevăzute la art. 66 alin.(3).

Art. 823. (2) + Conservarea și ameliorarea biodiversității pădurilor se realizează si prin identificarea, includerea în tipul funcțional TI și excluderea de la orice formă de intervenție a celor mai valoroase ecosisteme forestiere dpdv ecologic;

(1) Proprietarii terenurilor din FFN, alții decât statul, care aplică măsurile cu caracter obligatoriu necesare pentru conservarea și ameliorarea biodiversității pădurilor conform art. 83 alin. (3), beneficiază de compensații financiare acordate de către stat pentru restricțiile impuse, conform metodologiei definite la art. 123 alin. (2).

(2) Proprietarii terenurilor din FFN, alții decât statul, care își asumă angajamente de mediu conform art. 83 alin. (4) prin care aplică măsuri de conservare a biodiversității beneficiază de stimulente financiare conform metodologiei definite la art. 123 alin. (2).

Realizarea obiectivelor de gospodărire a pădurilor și de conservare a biodiversității și funcțiilor acestora se monitorizează cu ajutorul unor indicatori de stare fundamentați științific și reglementați prin normele tehnice din silvicultură, în conformitate cu art. 66 alin. (2).

(1) Constituie ecosisteme forestiere cu valoare ridicată de conservare:

a)     pădurile virgine și cvasivirgine cuprinse în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine;

b)     rezervațiile științifice;

c)     arboretele din rezervațiile naturale cu regim strict de protecție;

d)     arboretele declarate monumente ale naturii;

e)     arboretele din zonele strict protejate și de protecție integrală ale ariilor naturale protejate;

f)       jnepenișurile din FFN;

g)     pădurile incluse în patrimoniul UNESCO.

(2) Au valoare ridicată de conservare: arborii-habitat, arborii cu valoare deosebită identificați ca atare în diferite acte normative, arborii remarcabili din afara FFN, arborii din insulele de îmbătrânire, precum și habitate marginale naturale cu valoare conservativă care se găsesc pe terenurile neproductive din FFN.

Art. 86. (1), c) și e) –    Constituie ecosisteme forestiere cu valoare ridicată de conservare arboretele din rezervațiile naturale si arboretele seculare din ariile naturale protejate cat si:

1.         păduri seculare cu compoziție și structură naturala care au depasit varsta exploatabilității si mentin caracterul plurien sau relativ plurien inregistrand intervenții antropice de intensitate redusă (consistenta peste 0.6)

2.         alte ecosisteme rare sau periclitate (pinul negru, alun turcesc, liliac sălbatic etc), respectiv habitate prioritare;

3.         arboretele de pe malurile cursurilor de apă și din zonele umede și mlăștinoase;

4.         arboretele crescute pe carst, grohotișuri și stâncării

Art. 86. (2) valoare ridicata de conservare au si arborii remarcabili indiferent de pozitionarea lor;

(1) Se înființează Catalogul național al ecosistemelor forestiere strict protejate, care se actualizează  prin includerea de arborete identificate în baza unor criterii științifice aprobate de Autoritate.

(2) Ecosistemele cu valoare ridicată de conservare existente se declară, cu acordul proprietarului și se înscriu în Catalogul național al ecosistemelor strict protejate,

(3) Pădurile virgine și cvasivirgine sunt strict protejate și se includ în „Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine”, parte integrantă a Catalogului național al ecosistemelor forestiere strict protejate.

(4) Arboretele nou identificate, care îndeplinesc criteriile de încadrare într-una din categoriile ecosistemelor forestiere cu valoare ridicată de conservare prevăzute la art. 86, se încadrează în categoria respectivă.

(5) Statul, atât la solicitarea proprietarului cât și din proprie inițiativă, prin administratorul fondului forestier proprietate publică, achiziționează cu prioritate terenuri din fond forestier încadrate în categoria ecosistemelor cu valoare ridicată de conservare.

Art. 87. (1) +    Toate pădurile incluse în Catalogul național al ecosistemelor forestiere strict protejate vor fi desemnate arii protejate de interes național, european sau internațional, în termen de 2 ani de la adaugarea  acestora, în cazul în care nu sunt desemnate deja la momentul includerii.

Art. 87. (2) Ecosistemele cu valoare ridicată de conservare existente se declară și se înscriu în Catalogul național al ecosistemelor strict protejate;

(1) Regenerarea pădurilor se realizează preponderent pe cale naturală din sămânță, în vederea conservării diversității genetice a speciilor de arbori.

(2) În cazul regenerărilor artificiale, conservarea și ameliorarea biodiversității pădurilor constituie principalul mijloc de creștere a rezilienței acestora și se asigură prin:

a)     utilizarea resurselor genetice incluse în Catalogul Național al Materialelor de Bază pentru producerea materialelor forestiere de reproducere, care se revizuiește;

b)     promovarea cu prioritate a speciilor autohtone;

c)     utilizarea proveniențelor adaptate la condițiile de vegetație.

(1) Conservarea și ameliorarea biodiversității pădurilor se realizează în concordanță cu obiectivele de conservare, în mod unitar la nivel național, în baza măsurilor de gestionare aprobate prin normele tehnice.

(2) Obiectivele de conservare pentru pădurile situate în arii naturale protejate se stabilesc având în vedere cu prioritate menținerea sau restabilirea stării de conservare favorabilă a habitatelor naturale. Amenajamentul silvic al acestor păduri este instrument de planificare pentru atingerea obiectivelor ariilor naturale protejate.

(3) În procesul de amenajare a pădurilor situate în arii naturale protejate prevederile planurilor de management sau, după caz, setul de măsuri minime de conservare ale ariilor naturale protejate cu care acestea se suprapun sunt prioritare în raport cu prevederile normelor tehnice.

(4) Amenajamentele silvice pentru terenurile din FFN incluse în arii naturale protejate preiau și implementează măsurile de management din planurile de management aprobate, sau măsurile minime de conservare dacă nu există planuri de management aprobate, și se armonizează prin încadrarea în categorii funcţionale specifice şi stabilirea de soluţii tehnice corespunzătoare.

(5) Amenajamentele silvice elaborate pentru pădurile situate în arii naturale protejate stau la baza acordării, pentru restricțiile impuse de măsurile prevăzute la alin. (4), a compensațiilor aferente aplicării măsurilor de conservare din planurile de management ale ariilor naturale protejate; compensațiile reprezintă contravaloarea produselor/serviciilor pe care proprietarii nu le recoltează sau de care nu beneficiază, după caz.

Art. 89 (2) și (4) Amenajamentul silvic al  pădurilor situate in arii naturale pritejate are ca principal scop planificarea pentru atingerea obiectivelor ariilor naturale protejate și va prelua prevederile planului de management al ariilor naturale protejate, respectiv măsurile de conservare prevăzute pentru acestea.

La elaborarea planurilor de management pentru ariile naturale protejate și stabilirea măsurilor prevăzute de acestea, se ține cont de asigurarea accesului la resursele forestiere tradiționale pentru comunitățile dependente critic de pădure, așa cum sunt definite în prezenta lege.

La elaborarea planurilor de management pentru ariile naturale protejate și stabilirea măsurilor prevăzute de acestea, se va ține cont de asigurarea accesului la resursele forestiere tradiționale pentru comunitățile dependente critic de pădure, așa cum sunt definite în prezenta lege, astfel incat sa fie asigurat necesarul local de produse lemnoase și nelemnoase.

Proprietarul care intenționează să transmită dreptul de proprietate asupra terenurilor din FFN încadrate în categoria ecosistemelor cu valoare ridicată de conservare sau în arii naturale protejate este obligat să informeze dobânditorul  în legătură cu obligațiile referitoare la conservarea biodiversității, cu minimum 30 de zile înainte de transmiterea dreptului de proprietate.

Art. 92. Reguli de organizare a pazei

(1) Paza FFN se realizează potrivit prezentei legi, iar scopul pazei îl constituie preîntâmpinarea, descurajarea, combaterea actelor păgubitoare pentru integritatea FFN și a obiectivelor, bunurilor şi produselor acestuia.

(2) Măsurile de pază și securitate ale FFN se stabilesc pe bază de analiză de risc elaborată de către structurile de administrare a FFN sau de prestare a serviciilor silvice și avizată de către Garda forestieră și de către Inspectoratul de poliție județean, competente teritorial.

(3) Conducătorii structurilor de administrare a FFN sau de prestare a serviciilor silvice elaborează regulamentul propriu privind organizarea pazei.

(4) Modelul-cadru al regulamentului privind organizarea pazei prevăzut la alin. (3), criteriile și procedurile privind realizarea analizei de risc, se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

(5) Paza se asigură prin personal silvic propriu al structurii de administrare. În cazuri justificate, pe baza informațiilor rezultate din analiza de risc, structura de administrare poate asigura paza fondului forestier și cu structuri specializate autorizate conform reglementărilor specifice în domeniul pazei bunurilor.

(6) Structura de administrare a FFN are obligația asigurării continuității pazei FFN aflat în responsabilitate.

(7) Paza poate fi organizată, după caz, de mai multe ocoale silvice în comun.

(8) Conducătorul structurii de administrare a FFN răspunde pentru neîndeplinirea obligațiilor prevăzute la alin. (3).

(9) Prevederile Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și a actelor normative subsecvente nu au aplicabilitate în ceea ce privește realizarea și implementarea măsurilor de pază și de securitate în FFN.

(10) Unitățile de poliție, potrivit atribuțiilor ce le revin conform legii, asigură sprijin de specialitate în asigurarea pazei FFN.

Art. 92. (10) Unitățile de poliție si jandarmerie, potrivit atribuțiilor ce le revin conform legii, asigură sprijin de specialitate în asigurarea pazei FFN.

Art. 92. + (11) Se instituie Planul verde pentru protejarea pădurilor, în continuare Planul verde, ca mecanism standby de cooperare interinstitutionala în scopul prevenirii , depistării, sancționării  și deferirii către justitie, după caz  a faptelor care încalcă legislația silvica.

(12)     Autoritatea va încheia protocoale de colaborare la nivel central cu toate autoritățile statului competente să participe la acțiunile desfasurate in cadrul Planului verde

(13)     Planul verde  va fi conectat la SNUAU 112 și se declanșează prin apelarea  numărului unic sau din inițiativa oricărei instituții semnatare a protocolului.

(14)     În ariile naturale protejate cu structuri de administrare dedicate, paza FFN se va realiza de către personalul structurii de administrare, prin rangeri, care vor beneficia de suportul unităților de poliție și jandarmerie

(1)     Pentru asigurarea integrității FFN, prevenirea și combaterea activităților ilegale și asigurarea trasabilității lemnului recoltat din pădure, precum și pentru administrarea mijloacelor de probă, administratorii de fond forestier instalează sisteme de supraveghere video, pentru care termenul de stocare a imaginilor video este de minimum 3 luni. Locațiile sistemelor de supraveghere video se vor amplasa în punctele stabilite pe baza analizei de risc prevăzute la art.92 alin.(2).

(2)    Structurile de administrare de fond forestier care utilizează sisteme proprii de supraveghere video sunt obligate să asigure accesul la aceste sisteme și accesul la informațiile stocate, la cererea Autorității, a Gărzii Forestiere Naționale, a Gărzilor Forestiere, Poliției și Jandarmeriei.

Autoritatea asigură conectarea sistemelor de monitorizare instalate de structurile de administrare ale fondului forestier la sistemul informațional integrat pentru păduri.

(4) Prelucrarea datelor cu caracter personal, efectuată de entitățile care utilizează informațiile și datele preluate din sistemele de supraveghere video prevăzute la alin.(1), se realizează cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE, precum și a legislației naționale aplicabile domeniului protecției datelor.

(1)   Personalul silvic cu atribuții de pază are următoarele obligații generale în timpul serviciului:

a)   să cunoască locurile și punctele vulnerabile din fondul forestier în pază, pentru a preveni producerea faptelor de natură să aducă prejudicii fondului forestier;

b)     să păzească suprafețele de fond forestier nominalizate în regulamentul privind organizarea pazei ;

c)     să oprească și să legitimeze persoanele despre care există date sau indicii că au săvârșit fapte care pot fi încadrate ca infracțiuni, contravenții silvice, ori alte fapte ilicite în fondul forestier aflat în pază;

d)     să sesizeze poliția, de îndată, în legătură cu fapte de natură a prejudicia fondul forestier aflat în pază și să-și dea concursul ori de câte ori este solicitat de către organele de urmărire penală sau de organele de poliție;

e)     să poarte în timpul serviciului mijloacele de apărare, de protecție și armamentul cu care este dotat și să facă uz de armă numai în cazurile și în condițiile Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.;

f)       să execute alte sarcini care i-au fost încredințate, potrivit regulamentului și planului de pază;

g)     să execute patrulări în vederea prevenirii incendiilor în zonele şi perioadele de risc, iar în cazul declanşării unui incendiu să alarmeze ocolul silvic şi celelalte instituţii abilitate pentru astfel de situaţii şi să acţioneze imediat pentru localizarea şi stingerea incendiului.

h)      să asigure măsuri de identificare și conservare a mijloacelor de probă cu ocazia constatării infracțiunilor până la sosirea personalului împuternicit pentru control sau organelor de urmărire penală.

(2) Regulamentul privind organizarea pazei elaborat conform art. 92 alin. (3)  trebuie să cuprindă cel puțin următoarele obligații ale personalului silvic cu atribuții de pază:

a)     să execute patrulări și să desfășoare activități de prevenire și de combatere a faptelor penale și contravenționale care ar putea aduce atingere integrității FFN;

b)      să constate nerespectarea prevederilor legale privind exploatarea lemnului și a tăierilor fără drept;

c)     să execute patrulări în vederea prevenirii incendiilor în zonele şi perioadele de risc, iar în cazul declanşării unui incendiu, să alarmeze ocolul silvic şi celelalte instituţii abilitate pentru a interveni în astfel de situaţii;

d)     să ia măsuri de prevenire și combatere a depozitării de deșeuri de orice tip pe terenurile din FFN;

e)     să ia măsuri de asigurare a integrității FFN împotriva ocupării sau folosirii ilegale de terenuri, sustragerii de lemn sau a altor produse ale pădurii, distrugerii construcţiilor, instalaţiilor, bornelor, culturilor, degradării arborilor, puieţilor şi lăstarilor, precum şi a oricăror fapte ilegale;

f)       să controleze circulaţia materialului lemnos în FFN pentru care asigură paza în vederea stabilirii provenienţei şi legalităţii transportului de materiale lemnoase;

g)     să stabilească prejudiciul produs în FFN aflat în pază și să acţioneze pentru identificarea autorilor acestor fapte.

(3) În cazul asigurării pazei FFN și cu structuri specializate, regulamentul de pază cuprinde și atribuțiile acestora.

Art. 93. c) Personalul silvic cu atributii de paza nu poate opri si legitima cetatenii

Art. 93. + să solicite de îndată declanșarea Planului verde ori de câte ori observa fapte de natură a prejudicia FFN

(1) Structura de administrare prestatoare a serviciilor de pază răspunde civil în cazul producerii de prejudicii în terenul forestier obiect al contractului de administrare/prestare a serviciilor de pază.

(2) Contractele de administrare/asigurare a serviciilor de pază vor conține clauze de angajare a răspunderii civile menționate la alin (1).

(3) În cazul pagubelor constatate în FFN, proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale, administratorul/proprietarul terenului este obligat să se constituie parte civilă în instanță pentru recuperarea pagubei.

(4) În cazul valorilor nerecuperate ale funcțiilor nerealizate ale pădurii, constatate pe terenurile din FFN, Garda Forestieră cu competență teritorială se constituie ca parte civilă în instanță pentru recuperarea valorii funcțiilor nerealizate.

Art. 94. Personalul silvic cu atributii de paza nu poate avea calitatea de organ constatator, nu poate efectua controlul cirulatiei si nu poate efectua activitati de ancheta in scopul indentificarii autorilor de fapte ilicite;

(1) Personalul silvic cu atribuţii de pază a FFN răspunde patrimonial, în conformitate cu prevederile Legii nr.53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru pagubele în FFN pe care îl are în pază, produse de terți sau din fapta proprie, în situaţia în care acesta nu depune o informare scrisă către ocolul silvic de îndată ce constată existența pagubelor.

(2) Conducătorul ocolului silvic are obligația de a sesiza de îndată de la primirea informării scrise menționate la alin. (1) unitățile de poliție sau de parchet competente teritorial.

(3) Acţiunile în răspundere patrimonială formulate împotriva personalului silvic cu atribuţii de pază a FFN pentru pagubele produse în FFN pe care îl are în pază, în condițiile prezentei legi, sunt de competenţa materială a instanţelor de conflicte de muncă.

(4) Constatarea şi evaluarea pagubelor care angajează răspunderea patrimonială se fac de către personalul silvic împuternicit cu atribuții de control, prin fișa postului sau prin delegare, după caz, , pe bază de proces-verbal.

(5) Contravaloarea pagubelor constatate și evaluate în condiţiile alin. (4) se încasează de către ocolul silvic care asigură administrarea/serviciile silvice și are destinațiile prevăzute de prezenta lege.

(6) În cazul terenurilor din FFN preluate în pază de ocolul silvic în baza actelor de constatare menționate la art. 31 alin. (3), , și pentru care nu sunt încheiate contracte de administrare sau de servicii silvice minimale, sumele încasate ca despăgubiri și care, potrivit prezentei legi, ar trebui să se acorde proprietarului pădurii în care s-a produs paguba, se fac venit la fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică, și se utilizează, la cerere, de către ocolul silvic care asigură administrarea/serviciile silvice.

(7) Transferul sumelor prevăzute la alin.(5) și (6) care, potrivit prezentei legi, revin proprietarilor/deținătorilor cu orice titlu de fond forestier, se face de ocolul silvic în maximum 30 de zile de la data încasării acestora.

(1) Pentru asigurarea integrității FFN, prevenirea și combaterea activităților ilegale și asigurarea trasabilității lemnului recoltat din pădure, precum și pentru administrarea mijloacelor de probă, administratorii de fond forestier instalează sisteme de supraveghere video,  pentru care termenul de stocare a imaginilor video este de minim 3 luni. Locațiile sistemelor de supraveghere video se vor amplasa în punctele stabilite pe baza analizei de risc prevăzute la art. 92 alin. (2).

(2) Structurile de administrare de fond forestier care utilizează sisteme proprii de supraveghere video sunt obligate să asigure accesul la aceste sisteme și accesul la informațiile stocate, la cererea Autorității, a Gărzii Forestiere Naționale, a Gărzilor Forestiere, Poliției și Jandarmeriei.

(3) Autoritatea asigură conectarea sistemelor de monitorizare instalate de structurile de administrare ale fondului forestier la sistemul informațional integrat pentru păduri.

(4) Prelucrarea datelor cu caracter personal, efectuată de entitățile care utilizează informațiile și datele preluate din sistemele de supraveghere video prevăzute la alin. (1), se realizează cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 679/2016 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46 CE, precum și a legislației naționale aplicabile domeniului protecției datelor.

Art. 96. (1) Personalul silvic cu atribuţii de pază a FFN răspunde patrimonial, în conformitate cu prevederile Codului muncii, pentru pagubele produse în FFN pe care îl are în pază, în situaţia în care nu solicita de îndată în momentul constatării declanșarea Planului verde

Art. 96. (2) Conducătorul ocolului silvic are obligația de a informa de îndată  toate structurile partenere din Planul verde despre primirea de rapoarte interne sau  petiții referitoare la încălcarea legislației silvice   și la conduita personalului silvic.

Art. 97. Obligații referitoare la prevenirea și stingerea incendiilor

(1) Proprietarii terenurilor din FFN, ai perdelelor forestiere de protecție și ai terenurilor degradate din afara FFN pe care s-au realizat lucrări de împădurire, precum și ocoalele silvice care asigură servicii silvice sau administrarea acestora, sunt obligați să aplice și să respecte normele specifice de prevenire și apărare împotriva incendiilor, aprobate prin ordin al conducătorului Autorității.

(2) Persoana fizică care observă un incendiu de pădure are obligația să intreprindă toate demersurile pentru informarea autorităților, inclusiv apelarea numărului unic de urgență 112 și să ia măsuri, după posibilitățile sale, pentru limitarea și stingerea incendiului.

Art. 97. (1) Termenul de stocare a inregistrarilor efectuate  de sistemele de supraveghere video din FFN este de minim 6 luni;

Art. 97. (2) Structurile de administrare de fond forestier care utilizează sisteme proprii de monitorizare video sunt obligate să asigure permanent accesul live la date și accesul la informațiile stocate, tuturor autorităților cooptate în Planul verde.

Art. 98. Produsele pădurii

(1) În sensul prezentei legi, produsele specifice FFN sunt lemnul,  produsele lemnoase asimilate lemnului şi produsele nelemnoase.

(2) Lemnul este reprezentat prin:

a)     produse principale, rezultate din tăieri de regenerare a pădurilor;

b)     produse secundare, rezultate din tăieri de îngrijire şi conducere a arboretelor;

c)     produse accidentale, rezultate în urma acţiunii factorilor biotici şi abiotici destabilizatori;

d)     produse extraordinare;

(3) Produsele lemnoase asimilate lemnului sunt: arbori şi arbuşti ornamentali, pomi de Crăciun, răchită, puieţi şi diferite produse din lemn.

(4) În sensul prezentei legi, produsele nelemnoase specifice FFN sunt reprezentate prin:

a)     fructe de pădure;

b)     seminţe forestiere;

c)     trufe şi alte ciuperci comestibile din flora spontană din cuprinsul acestuia;

d)     plante medicinale şi aromatice din cuprinsul acestuia;

e)     răşină;

f)       alte produse.

(5) Produsele nelemnoase se recoltează cu acordul administratorului în cazul FFN proprietate publică sau al proprietarului în celelalte cazuri.

(1) Comunitățile locale dependente de pădure sunt comunități locale tradiționale care depind în mare măsură de resursele oferite de pădure pentru asigurarea subzistenței, păstrarea identității culturale sau îmbunătățirea situației economice și sociale, cu îndeplinirea în mod cumulativ a următoarelor criterii:

a) dependența de resursele forestiere;

b) fezabilitatea procurării resurselor forestiere din alte zone;

c) activități tradiționale care țin de lucrul la pădure sau de practicarea lemnăritului;

d) recoltarea resurselor nu contribuie la degradarea pădurilor.

(2) Indicatorii de desemnare, procedurile de identificare a comunităților dependente de pădure definite la alin. (1) si a terenurilor forestiere de care acestea depind, se stabilesc prin Metodologie aprobată prin hotărâre a Guvernului.

(3) Este interzisă cesionarea dreptului de recoltare a produselor nelemnoase pentru pădurile proprietate publică, care oferă resurse forestiere de bază pentru comunitațile locale dependente de pădure. Proprietarii/administratorii FFN proprietate publică au obligația să acorde acces gratuit pentru comunitățile dependente de pădure pentru consum propriu al produsele nelemnoase ale pădurii prevăzute la art. 98 alin. (4) lit. c)-f), cu respectarea condițiilor legale de recoltare.

(4) Valorificarea lemnului din FFN proprietate publică de care comunitațile locale dependente de pădure depind și achizitionarea de servicii de către administratorii de FFN proprietate publică a statului sau a unităților administrative-teritoriale respective trebuie să contribuie la dezvoltarea socio-economică a comunităților locale definite la alin (1).

(5) Beneficiarii prevăzuți la art.2 alin.(1) din Legea nr. 33/1996 privind repunerea în unele dreptuir economice a locuitorilor Munţilor Apuseni, republicată, sunt considerați Comunitățile locale dependente de pădure și beneficiază de drepturile acordate acestor comunități.

Art. 99. Potențialul de produse nelemnoase este reglementat prin amenajamentul silvic.

Art. 100. Atestarea agenților economici care efectuează exploatarea lemnului

(1) Exploatarea lemnului include toate fazele tehnologice/procesele care se aplică pentru obținerea sortimentelor de lemn brut.

(2) Exploatarea lemnului se realizează de către persoane juridice atestate.

(3) Atestarea persoanelor juridice pentru activitatea de exploatare a lemnului se face de către Comisia de atestare care funcționează în cadrul asociației patronale și profesionale din domeniul forestier recunoscută la nivel național. Comisia de atestare funcționează pe baza Regulamentului privind aprobarea criteriilor și procedura de atestare/reatestare, organizarea, funcționarea și componența comisiei de atestare a agenților economici pentru exploatarea lemnului, aprobat prin ordin al conducătorului Autorității.

(4) Criteriile de atestare/reatestare sunt:

a) încadrarea cu personal de specialitate, respectiv, absolvenți ai învățământului superior de lungă durată cu diplomă de licență și completată, după caz, cu masterat/doctorat în științe inginerești din domeniul silvicultură sau absolvenți, cu diplomă, ai învățământului superior de scurtă durată, de profil tehnic cu calificări în domeniul silvicultură, dacă au pregătire de specialitate silvică atestată prin actul de absolvire a unei forme de învățământ recunoscute în România;

b) deținerea de utilaje specifice realizării lucrărilor de exploatare forestieră, respectiv, tractor tip articulat, tractor, inclusiv articulat, cu braţ hidraulic cu graifer, tractor, inclusiv articulat, cu braţ hidraulic şi graifer suplimentar pentru fixarea sarcinii, tractor, inclusiv articulat, având semiremorcă, cu braţ hidraulic cu graifer, instalaţie cu cablu mobilă, tractor tip universal, inclusiv şenilat, echipat pentru exploatări forestiere, tractor tip universal, inclusiv şenilat, echipat pentru exploatări forestiere, cu sapă şi troliu, utilaje multifuncţionale și atelaj cu două animale de povară.

(5) Prin excepție de la prevederile alin.(2), exploatarea lemnului se poate realiza și fără atestare, în următoarele cazuri:

a)     de către proprietarii de fond forestier persoane juridice și fizice care pot exploata din proprietatea lor un volum de până de 20 mc/an/teren forestier în proprietate,  precum și persoanele fizice membre ale formelor asociative prevăzute la art. 8 alin (1).

b)     la exploatarea lemnului din parchetele de curățiri;

c)     la intervenția de urgență în cazul calamităților în albia minoră a râurilor sau pe suprafața construcțiilor hidrotehnice, în scopul prevenirii inundațiilor, precum și la intervenția de urgență în vederea deblocării infrastructurii de transport;

d)     de către Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, în scopul asigurării apei preluate prin  sistemele de desecare-drenaj și evacuate în emisari prin canale deschise în zona dig-mal sau pentru asigurarea aducerii apei de la stația de pompare de bază, prin canale deschise executate;

e)     la executarea lucrărilor de întreținere și reparații pe terenurile amenajate cu lucrări de îmbunătățiri funciare, respectiv amenajări de irigații, de desecare sau de combatere a eroziunii solului, după caz, inclusiv în zonele de protecție aferente acestora.

f)       pentru prevenirea deteriorării elementelor infrastructurii rutiere și feroviare și pentru asigurarea circulației rutiere și feroviare.

(1) În organizarea si derularea activității de exploatare a lemnului se urmărește reducerea impactului, exprimat ca durată și intensitate, asupra ecosistemului forestier.

(2) Instrucțiunile privind aprobarea criteriilor specifice impactului exploatării lemnului în ariile naturale protejate, a termenelor, modalităților și perioadelor de colectare, scoatere și transport ale materialului lemnos, se aprobă prin ordin al conducătorului autorității.

(3) Criteriile specifice a impactului exploatării lemnului în ariile naturale protejate sunt:

a) la punerea în valoare a arboretelor din FFN şi a vegetaţiei forestiere din afara acestuia, situate în ariile naturale protejate, la nivel de unitate de producţie, necesare menţinerii/îmbunătăţirii stării de conservare a speciilor/habitatelor, precum şi a celorlalte elemente naturale/de patrimoniu natural prezente în arboretele pentru care a fost desemnată aria naturală protejată;

b) pentru desfăşurarea activităţii de exploatare forestieră în ariile naturale protejate, care vor fi introduse în cuprinsul autorizaţiei de exploatare forestieră, în vederea menţinerii/îmbunătăţirii stării de conservare a speciilor/habitatelor, precum şi a celorlalte elemente naturale/de patrimoniu natural prezente în arboretele pentru care a fost desemnată aria naturală protejată;

(1) Exploatarea lemnului se realizează pe baza autorizației de exploatare/procesului-verbal de inventariere înregistrată/înregistrat în sistemul informatic integrat și emisă/emis, după caz, de ocolul care asigură administrarea sau serviciile silvice sau de personalul silvic prevăzut la art. 35.

(2) În ariile naturale protejate autorizațiile de exploatare/procesul-verbal de inventariere trebuie sa cuprindă condițiile specifice de mediu pentru desfășurarea activității de exploatare forestieră și măsurile pentru monitorizarea acesteia.

(3) Emiterea autorizației de exploatare/procesului-verbal de inventariere se face în condițiile Instrucțiunilor privind termenele, modalitățile și perioadele de colectare, scoatere și transport ale materialului lemnos, aprobate prin ordin al conducătorului autorității.

(4) Titularului autorizației de exploatare i se interzice începerea exploatării lemnului înaintea predării parchetului.

(5) Este interzisă tăierea sau extragerea prin orice mijloc a arborilor care nu sunt destinați extragerii conform autorizației de exploatare/procesului-verbal de inventariere.

(6) Titularii autorizațiilor de exploatare/procesului-verbal de inventariere sunt direct răspunzători pentru prejudiciile produse în șantierul de exploatare a lemnului.

(1) Arborii destinați tăierii se inventariază și, în funcție de natura tăierii, se marchează, după caz, cu dispozitive speciale de marcat, în conformitate cu regulamentul prevăzut la alin. (4).Pentru lucrările de conducere și îngrijire a arboretelor cu vârsta până la 30 ani nu se folosesc dispozitive speciale de marcat;

(2) Dispozitivele speciale de marcat se folosesc și de către personalul cu atribuții de control pentru marcarea cioatelor arborilor tăiați ilegal.

(3) Dispozitivelor speciale de marcat li se aplică regimul juridic al mărcilor şi sigiliilor.

(4) Forma și modul de utilizare a dispozitivelor speciale de marcat, precum și modul de marcare a arborilor sau a unor loturi de arbori se stabilesc prin regulament, aprobat prin ordin al conducătorului Autorității.

(5) Folosirea dispozitivelor speciale de marcat se face numai de către personalul împuternicit.

(6) Personalul împuternicit al dispozitivului special de marcat are obligația de a nu îl folosi în alte scopuri sau în alte locații decât cele prevăzute în delegația de marcare emisă, sau după expirarea termenului înscris în delegaţie.

(7) Pentru marcarea arborilor pot fi utilizate și alte sisteme de marcare în baza regulamentului prevăzut la alin. (4).

(8) Prin regulamentul prevăzut la alin. (4) se pot stabili, pe zone pilot, și modalități de recoltare a arborilor fără folosirea dispozitivelor speciale de marcat.

Art. 103. (1) Exploatarea lemnului se realizează pe baza autorizației de exploatare înregistrată în sistemul informatic integrat și emisă de Autoritate prin serviciul de reglementare.

Art. 103. (6) Titularii autorizațiilor de exploatare sunt direct răspunzători pentru prejudiciile produse în șantierul de exploatare a lemnului, pe traseele de evacuare a materialului lemnos si in platforma primara;

(1) Volumul arborilor vătămați sau distruși prin procesul tehnologic de exploatare a lemnului nu poate depăși echivalentul a 3% din volumul autorizat la exploatare.

(2) Vătămarea sau distrugerea arborilor sub volumul prevăzut la alin. (1) reprezintă risc normal al exploatării lemnului, nu constituie pagubă adusă pădurii și nu se sancționează contravențional sau penal, după caz.

(3) Dacă în procesul de exploatare sunt afectați arbori în volum care depășește limita stabilită la alin. (1), aceștia constituie pagubă adusă pădurii.

(4) Acoperirea riscurilor privind prejudiciile cauzate de exploatarea lemnului asupra solului, drumurilor forestiere,  a lucrărilor de artă şi malurilor apelor, distrugerea sau vătămarea semințișului utilizabil, precum şi a arborilor nedestinați exploatării, peste limitele admise de instrucțiunile prevăzute la art. 101 alin. (2), se face prin asigurarea riscului la asiguratori autorizați sau prin depunerea unei cauțiuni, de către persoana contractantă a exploatării lemnului, în valoare de 5% din valoarea contractului în contul proprietarului/administratorului, anterior emiterii autorizației de exploatare .

(5) Este obligatorie notificarea de către titularul autorizației de exploatare a ocolului silvic cu privire la prejudiciile care decurg din riscul normal al activității de exploatare, apărute asupra arborilor care nu sunt destinați extragerii, în termen de 5 zile de la data producerii, în caz contrar, titularul autorizației de exploatare răspunde contravențional sau penal, după caz.

Art. 104. + Autoritatea se va preocupa ca în termen de cel mult 3 ani, sa testeze și să adopte o  tehnologie modernă digitală pentru marcarea arborilor.

Renuntarea la actualele dispozitive se va produce concomitent cu implementarea noii tehnologii

(1) Pentru exploatarea lemnului, în șantierele de exploatare a lemnului, se folosesc căi de colectare, se amenajează platforme primare și amenajări necesare lucrărilor de exploatare a lemnului, în conformitate cu prevederile din Instrucțiunile privind termenele, modalitățile și perioadele de colectare și transport al lemnului, aprobate prin ordin al conducătorului Autorității.

(2) Colectarea lemnului prin traversarea terenurilor aparținând altor proprietari se face cu plata servituții de trecere și, după caz, a despăgubirilor stabilite prin înțelegerea părților sau în instanță.

(3) Conținutul-cadru al caietului de sarcini pentru licitațiile/negocierile care se organizează pentru vânzarea lemnului din proprietatea publică cuprind informaţii privind asigurarea condiţiilor de acces la lemnul care se oferă spre vânzare, cu menționarea părții responsabile pentru efectuarea diligențelor necesare obținerii acestui drept.

Art. 105. (1) Volumul arborilor vătămați sau distruși prin procesul tehnologic de exploatare a lemnului nu poate depăși echivalentul a 1% din volumul autorizat la exploatare.

Art. 105. (4) Valoarea cautiunii pentru acoperirea riscurilor cauzate de exploatarea forestiera reprezinta minim 10% din valoarea contractului;

Art. 105. (5) Este obligatorie notificarea în termen de 24 de ore a ocolului silvic despre prejudicii care decurg din riscul normal al activității de exploatare apărute asupra arborilor care nu sunt destinați extragerii;

Art.106. Proveniența lemnului

(1) Proveniența lemnului, înțeleasă ca porțiunea de teren poziționată geografic, se certifică în baza documentelor legal aprobate introduse în sistemul informatic integrat.

(2) Obligațiile operatorului și comercianților privind proveniența lemnului și trasabilitatea materialelor lemnoase se reglementează prin hotărârea prevăzută la art. 20 alin. (1).

(1) Lemnul/Materialele lemnoase se transportă numai însoțite de avizul de însoțire al materialelor lemnoase, înregistrat în sistemul informatic integrat pentru păduri, din care să rezulte provenienţa legală a acestora. Avizul de însoțire al materialelor lemnoase este document cu regim special.

(2) Se interzice transportul cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase neînsoțite de documentele prevăzute la alin. (1) sau din care nu rezultă proveniența legală a acestora.

(3) Se interzice primirea, depozitarea, prelucrarea și comercializarea materialelor lemnoase fără avizul de însoțire al materialelor lemnoase prevăzut la alin. (1) sau din care nu rezultă proveniența legală a acestora.

Art. 108. Introducerea pe piață a lemnului

(1) Recoltarea lemnului și introducerea pe piață a lemnului se realizează în condițiile prezentei legi .

(2) Introducerea lemnului pe piață se realizează în platforma primară definită ca locul poziționat geografic, raportat în sistemul informațional integrat pentru păduri, unde se încheie exploatarea lemnului și se asigură îndeplinirea condițiilor necesare prevăzute de normele prevăzute la art. 20 alin.(1).

(3) Măsurarea lemnului/materialelor lemnoase se face la încărcarea în vederea transportului, potrivit hotărârii prevăzute la art. 20 alin. (1).

(4) Evaluarea cantitativă a materialelor lemnoase se face prin metodele incluse în normele prevăzute la art. 20 alin. (1) și prin alte metode cu utilizarea tehnologiilor moderne, aprobate de Autoritate.

(1) Valorificarea lemnului de pe terenurile din FFN proprietate publică se face în conformitate cu regulamentul de valorificare aprobat prin hotărâre a Guvernului și se realizează ținând cont de următoarele obiective:

a)     valorificarea superioară a lemnului;

b)     sprijinirea dezvoltării rurale prin prelucrarea locală a lemnului;

c)     prioritatea alocării resurselor de materiale lemnoase din pădurile proprietate publică, necesare încălzirii locuințelor;

d)     asigurarea condițiilor concurențiale pe piața lemnului;

e)     transparența comercializării lemnului și materialelor lemnoase;

f)       minimizarea impactului exploatării lemnului, conform criteriilor prevăzute la art. 102;

g)     crearea cadrului de dezvoltare și stabilitate pentru sectorul de exploatare prin contracte-cadru multianuale pentru prestări de servicii de exploatare.

h)     asigurarea cu prioritate de masă lemnoasă pentru producătorii din industria mobilei, din păduri proprietate publică a statului, sub formă de lemn fasonat, pe baza necesarului anual estimat. Aceștia au drept de preempțiune la cumpărarea de masă lemnoasă, la oferta de preț și în condiții egale de vânzare.

(2) Producătorii atestați din industria mobilei pot încheia contracte cadru multi-anuale, pentru o perioadă de maxim 5 ani, în baza unei proceduri reglementate prin Regulamentul de valorificare prevăzut la alin. (1), încheiate cu administratorii fondului forestier proprietate publică a statului,  pentru sortimentele lemn rotund furnir si lemn rotund gater din speciile gorun, stejar, cireș și paltin.

(3) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, cel puțin 50% din lemnul recoltat din fondul forestier proprietate publică se valorifică ca lemn fasonat.

(4) Începând cu data de 1 ianuarie 2030, cel puțin 70% din lemnul recoltat din fondul forestier proprietate publică se valorifică ca lemn fasonat.

(5) Administratorii fondului forestier proprietate publică a statului prevăzuți la art. 32 alin. (1) și (6) sau proprietarii/administratorii fondului forestier proprietate publică a unității administrativ-teritoriale sunt obligați să ia măsuri pentru încadrarea în prevederile alin. (3) și (4).

O întreprindere economică/grup de întreprinderi economice legate nu poate achiziționa/procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment de lemn din fiecare specie, stabilit ca medie a ultimilor 3 ani în baza actelor de punere în valoare autorizate la exploatare şi exploatate la nivel naţional, indiferent de forma de proprietate.

Art. 110. + Valorificarea prin vanzare a produselor lemnoase și nelemnoase specifice FFN va fi plasată exclusiv în competența unei structuri comerciale independente de Autoritate care va operationaliza Bursa produselor pădurii.

Înființarea și Regulamentul  de funcționare și valorificare vor fi aprobate prin Hotarare de Guvern.

(1) În sensul prezentei legi, valorificarea superioară a lemnului semnifică modul de valorificare a lemnului în produse de folosință îndelungată, apte pentru utilizarea lemnului în cascadă și cu valoare socio-economică şi de mediu ridicată.

(2) Statul încurajează, prin politici de achiziție publică și instrumente economice, utilizarea lemnului în construcții cel puțin pentru clădirile și infrastructura aparținând domeniului public.

(3) Statul încurajează, prin politici publice și instrumente economice, utilizarea energetică eficientă a resursei de lemn.

Art. 112. Accesibilizarea FFN

(1) Mărirea gradului de accesibilizare a terenurilor din FFN, parte integrantă a Strategiei Naționale pentru Păduri, constituie o condiție de bază a gestionării durabile a pădurilor, cu respectarea prevederilor planurilor de management aprobate, în cazul ariilor naturale protejate.

(2) Drumurile auto forestiere sunt căi de transport tehnologic, de utilitate privată, utilizate pentru: gestionarea pădurilor, desfășurarea activităților de vânătoare și pescuit sportiv, intervenții în caz de avarii, calamități sau dezastre, fiind închise circulației publice, precum și pentru accesul proprietarilor la propriile terenuri.

(3) Condițiile de acces se afișează pe indicatoare specifice, la intrarea pe drumul forestier.

(4) Accesibilizarea FFN se realizează, alături de alte surse, prin constituirea și utilizarea Fondului de accesibilizare a pădurilor.

(5) Fondul de accesibilizare a pădurilor se constituie din următoarele surse:

a)     între 5- 20% din valoarea lemnului vândut și încasat, provenit din produse principale și accidentale I, calculată la nivelul prețului mediu al unui metru cub de lemn pe picior;

b)     suma cuvenită administratorului fondului forestier proprietate publică a statului, stabilită potrivit prevederilor art. 46 alin. (1) lit. b).

(6) Procentul prevăzut la alin (5) lit. a) se aprobă de administratorul/proprietarul fondului forestier .

(7) Prin derogare de la prevederile art. 6 din Legea nr. 56/2010 privind accesibilizarea fondului forestier naţional, republicată, fondul de accesibilizare a pădurilor se utilizează și pentru dezvoltarea infrastructurii de depozitare a materialelor lemnoase necesare valorificării superioare a lemnului, respectiv pentru:

a)     proiectarea și executarea lucrărilor de construire de depozite pentru materiale lemnoase, inclusiv a lucrărilor de modernizare a depozitelor existente, precum și dotarea  acestora cu bunuri de capital;

b)     achiziția de terenuri de către administratorii FFN proprietate publică a statului, în numele statului, pentru înființarea de noi depozite pentru materiale lemnoase; terenurile achiziționate se includ în FFN.

c)     achizitionarea de utilaje pentru construcția și întreținerea drumurilor forestiere;

d)     lucrări de întreținere a drumurilor forestiere existente.

Art. 112. (5) a) Procentul pentru constituirea fondului de accesibilizare provenit din din valoarea lemnului vândut și încasat este de 5%;

(1) Proiectarea și construirea drumurilor  forestiere se realizează pe baza principiilor care respectă încadrarea în peisaj și nu afectează calitatea apei, a solului și a habitatelor.

(2) Proiectarea de drumuri forestiere se realizează de persoane fizice sau juridice atestate în baza unei Metodologii.

(3) Metodologia, criteriile de atestare și comisia de atestare se stabilesc prin ordin al conducătorului Autorității, cu consultarea asociațiilor profesionale de profil.

(4) Construirea drumurilor  forestiere se realizează numai după aprobarea schimbării categoriei de folosință forestieră, în condițiile prevăzute la art. 47.

(5) Studiile de fezabilitate pentru dezvoltarea rețelei de drumuri forestiere se realizează în corelare cu cele pentru lucrările de corectare a torenților.

(1) Întreținerea și repararea drumurilor forestiere sunt responsabilitatea proprietarului, respectiv a administratorului, în cazul drumurilor forestiere aflate în fondul forestier proprietate a statului, cu respectarea normativelor aprobate prin ordin al conducătorului Autorității.

(2) Deținătorii drumurilor forestiere care nu se află în proprietatea statului pot să-și adopte propriile regulamente de utilizare și transport pe aceste drumuri forestiere, cu respectarea prevederilor art. 58 și 59.

Art. 114. (2) Deținătorii drumurilor forestiere care nu se află în proprietatea statului pot să-și adopte propriile regulamente de utilizare și transport pe aceste drumuri forestiere fără sa afecteze  accesul în scop recreativ  sau   proprietățile vecine.

Art. 114. + Drumurile temporare de exploatare (căi de colectare sau de scos-apropiat) vor fi planificate la elaborarea amenajamentului silvic și vor fi incluse în acesta. De asemenea se va realiza evaluare adecvată pentru realizarea acestor drumuri temporare.

Lucrările de corectare a torenților din FFN sunt de interes național și de utilitate publică.

Art. 116. Programul național de împădurire

(1) Dezvoltarea FFN și extinderea suprafețelor de pădure constituie o obligație a statului și o prioritate națională, în vederea asigurării echilibrului ecologic la nivel local, național și global, și se realizează prin Programul național de împădurire.

(2) Programul național de împădurire prevăzut la alin. (1) se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Autorității.

(3) Realizarea Programului național de împădurire prevăzut la alin. (1) se face prin lucrări de împădurire a terenurilor din afara FFN în vederea îmbunătățirii condițiilor de mediu și a optimizării peisajului, a asigurării și creșterii recoltelor agricole, a prevenirii și combaterii eroziunii solului, a protejării căilor de comunicație, a digurilor și a malurilor, a localităților și a obiectivelor economice, sociale și strategice.

(4) Romsilva, în numele statului Român, poate să achiziţioneze terenuri astfel încât suprafaţa fondului forestier proprietate publică a statului să crească.

(5) Finanțarea acțiunilor prevăzute la alin. (3) și (4) se asigură din: fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică, fondul de conservare și regenerare a pădurilor, fonduri europene, fonduri de la bugetul de stat, precum și fonduri proprii ale Romsilva.

(1) Autoritatea asigură realizarea cu continuitate a Sistemului național al perdelelor forestiere de protecție în care se includ perdelele forestiere de protecție existente, precum și cele care se înființează cu fonduri publice.

(2) Realizarea Sistemului național al perdelelor forestiere de protecție constituie obiectiv de utilitate publică.

(3) Execuția lucrărilor de înființare a perdelelor forestiere de protecție se face în baza studiilor tehnico-economice prevăzute la art. 7 alin (3) din Legea nr. 289/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și cu respectarea cerințelor prevăzute la art. 7 alin. (4) și (6)-(8) din aceeasși lege, fără a fi necesară obținerea altor avize/aprobări/autorizații/acorduri.

Înființarea de plantații cu specii forestiere și de perdele forestiere de protecție pe terenurile cu destinație agricolă se poate face cu orice specii lemnoase forestiere adaptate condițiilor locale, dar care ating minim 5 m la maturitate, inclusiv arbuștii forestieri.

(1) Împădurirea terenurilor agricole degradate este de utilitate publică și de interes național.

(2) Terenurile agricole degradate proprietate privată care vor fi ameliorate prin împădurire vor constitui terenuri agricole cu folosință agrosilvică. Proprietarul terenurilor degradate private poate opta pentru includerea lor în FFN, caz în care se schimbă categoria de folosință a terenului.

Capitolul I. Sprijinirea furnizării serviciilor ecosistemice

Art.120. Sisteme de finanțare pentru servicii ecosistemice

(1) Crearea condițiilor de furnizare a serviciilor ecosistemice peste nivelul serviciilor ecosistemice minimale, astfel cum sunt ele definite la art. 24, este susținută prin sisteme de finanțare.

(2) Sistemul de plăți compensatorii este destinat proprietarilor de păduri pentru compensarea dezavantajelor suplimentare celor determinate de asigurarea serviciilor ecosistemice minimale, create ca urmare a impunerii obligatorii a unor restricții, provenite din asumarea de către autoritățile publice a implementării unui regim de conservare a biodiversității/furnizare servicii ecosistemice.

(3) Sistemul de subvenționare este un sistem de finanțare pentru stimularea proprietarilor de păduri în vederea atingerii unor obiective suplimentare asigurării serviciilor ecosistemice minimale sau pentru stimularea atingerii serviciilor minime în situația micilor proprietăți.

(4) Sistemul de plăți reglementat al serviciilor ecosistemice se realizează prin alimentarea Fondului de mediu utilizând un sistem de taxare a beneficiarilor direcți ai serviciilor ecosistemice furnizate punctual de anumite suprafețe de pădure. Fondurile respective se utilizează, cu destinație specială, pentru plata funcțiilor de protecție identificate prin amenajamentele silvice conform prevederilor art. 121.

(5) Sistemul de tranzacționare a serviciilor ecosistemice furnizate către beneficiari direcți prin contracte de furnizare este bazat pe relația de piață dintre două entități private dintre care una se angajează să furnizeze servicii ecosistemice, cealaltă să plătească pentru furnizarea lor.

.

Pentru suprafețele incluse în amenajamente silvice, nivelul minimal de reglementare a producției silvice se stabilește corespunzător cerințelor grupei a II-a funcționale, în acord cu prevederile normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor.

(1) Statul sprijină gestionarea pădurilor prin stimulente și compensații financiare pentru proprietarii de terenuri din FFN, cu respectarea regulilor de ajutor de stat.

(2) Metodologia privind schemele de finanțare și modul de implementare și control se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Autorității.

Art. 123. Fondul de conservare și regenerare a pădurilor

(1) Administratorii terenurilor din FFN proprietate a statului și ceilalți proprietari de terenuri din FFN au obligația să înființeze fondul de conservare și regenerare a pădurilor purtător de dobândă, neimpozabil, deductibil fiscal și având regimul rezervelor fiscale. Fondul se află la dispoziția și în contul administratorului sau al prestatorului de servicii silvice.

(2) Fondul de conservare și regenerare a pădurilor prevăzut la alin. (1) se constituie din următoarele surse:

a)     contravaloarea terenului scos definitiv din FFN proprietate publică a statului, în cazul în care nu se oferă teren în compensare;

b)     contravaloarea pierderii de creștere determinate de exploatarea lemnului înainte de vârsta exploatabilității de pe terenurile scoase definitiv sau ocupate temporar din FFN proprietate publică a statului;

c)     30% din cuantumul chiriei, pentru ocuparea temporară a terenurilor din FFN proprietate publică a statului;

d)     contravaloarea despăgubirilor pentru pagubele produse FFN proprietate publică;

e)     100% din cuantumul despăgubirilor pentru pagubele produse FFN proprietate privată;

f)       10-25% din valoarea lemnului vândut, provenit din produse principale și accidentale I, pentru terenurile proprietate publică a statului; nivelul procentului anual, în cazul produselor principale, se stabilește de Romsilva, respectiv de INCDS și de RAPPS, prin ocolul silvic propriu;

g)     10-25% din valoarea lemnului autorizat spre exploatare, provenit din produse principale și accidentale I, calculată la nivelul prețului mediu al unui metru cub de lemn, pentru celelalte forme de proprietate; nivelul procentului anual, în cazul produselor principale, se stabilește de ocoalele silvice în comun acord cu proprietarul;

h)     sumele reprezentând cheltuielile de instalare/reinstalare a vegetației forestiere pentru terenurile care fac obiectul compensării/ocupării temporare, precum și cheltuielile necesare până la realizarea stării de masiv pentru terenurile din FFN;

i)       sumele reprezentând contravaloarea efectelor determinate de funcțiile de protecție, ecologice și sociale ale pădurilor;

j)       sumele rezultate în situația descrisă la art. 22 alin. (3);

k)     alocații de la bugetul de stat.

(3) Fondul de conservare și regenerare a pădurilor prevăzut la alin. (1) se folosește pentru:

a)     regenerarea suprafețelor parcurse cu tăieri;

b)     împădurirea terenurilor goale înregistrate în amenajamentul silvic sau a celor preluate în scopul împăduririi;

c)     reinstalarea pădurii pe terenurile ocupate temporar din FFN;

d)     efectuarea lucrărilor de ajutorare și de îngrijire a regenerărilor naturale și artificiale și de îngrijire a culturilor tinere existente;

e)     efectuarea lucrărilor în resursele genetice forestiere înscrise în Catalogul național al materialelor de bază;

f)       acoperirea cheltuielilor ocazionate de refacerea pădurilor afectate de calamități;

g)     efectuarea lucrărilor de degajări, curățiri și elagaj artificial;

h)     cumpărarea de terenuri cu destinație agricolă sau forestieră;

i)       gospodărirea pădurilor cu funcții speciale de protecție, în condițiile în care nu este reglementat procesul de producție lemnoasă;

j)       efectuarea studiilor și lucrărilor de protecție a pădurilor;

k)     împrejmuirea terenurilor pe care sunt instalate regenerări naturale și a plantațiilor;

l)       decontarea costurilor puieților produși în pepinierele proprii sau achiziționați, utilizați la împădurire sau reîmpădurire pe terenurile din FFN pentru care sunt încheiate contracte de servicii silvice tehnice;

m)   plata serviciilor de administrare / pază din disponibilul rămas la finele anului.

n)     înființarea de pepiniere noi.

o)     asigurarea irigării plantațiilor și pepinierelor.

(4) Constituirea fondului de conservare și regenerare a pădurilor pentru resursele prevăzute la alin.(2) lit.f) și g) se face la data valorificării acestora. Alimentarea fondului de conservare și regenerare a pădurilor se face la data la care obligațiile de plată decurgând din sursele de finanțare prevăzute la alin. (2) devin exigibile.

(5) Evidența fondului de conservare și regenerare a pădurilor se ține pe proprietar/deținător.

(6) Sumele rămase disponibile din acest fond la sfârșitul anului calendaristic se reportează în anul următor, cu aceeași destinație, cu excepția celor prevăzute la alin. (2) lit. k).

(7) În cazul terenurilor din FFN proprietate privată și proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale, după acoperirea cheltuielilor anuale din fondul de conservare și regenerare a pădurilor pentru destinațiile prevăzute la alin. (3) lit. a)-d) și n) sumele rămase disponibile se restituie, la cerere, proprietarului.

(8) Lucrările prevăzute a fi finanțate din fondul de conservare și regenerare a pădurilor pot fi realizate și cu resurse proprii.

Art.124. Tipuri de alocări de la bugetul statului

(1) În scopul gestionării durabile a terenurilor din FFN proprietate privată prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. e) și a celor proprietate publică și privată a unităților administrativ-teritoriale prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. c) și d), statul alocă prin bugetul Autorității sume pentru:

a)     asigurarea integrală de la bugetul de stat a contravalorii pazei și serviciilor minimale pentru terenurile din FFN de maxim 30 ha, aflate în proprietatea sau în deținerea persoanelor fizice sau juridice, indiferent dacă acestea sunt sau nu sunt cuprinse într-o asociație, care au încheiate contracte de servicii silvice minimale/acte de constatare cu ocoale silvice nominalizate; plata se face către ocolul silvic nominalizat, în baza devizului întocmit de acesta, pentru suprafețele pentru care are încheiate contracte de servicii silvice minimale/acte de constatare;

b)     devizul prevăzut la lit. a) se calculează ca produs între suprafaţa prevăzută în contractele de servicii silvice minimale/actele de constatare şi costurile medii/ha, pe suprafeţele aferente formelor de relief, potrivit anexei nr. 2;

c)      acordarea unor compensații reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează, din cauza funcțiilor de protecție stabilite prin amenajamente silvice care determină restricții în recoltarea lemnului;

d)     asigurarea diferenței dintre sumele necesare pentru finanțarea integrală a lucrărilor prevăzute la art.123 alin.(3) lit.a) – d) și sumele calculate la nivelul maxim în fondul de conservare și regenerare a pădurilor;

e)     contravaloarea lucrărilor de combatere a bolilor și dăunătorilor prevăzute la art. 80, numai pentru fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice și juridice, dacă suprafața proprietății forestiere este mai mică sau egală cu 30 ha, indiferent dacă aceasta este sau nu este cuprinsă într-o asociație;

f)       refacerea pădurilor, dacă sumele constituite la nivelul maxim din fondul de conservare și regenerare a pădurilor sunt insuficiente, și a căilor forestiere de transport afectate de calamități naturale sau de incendii, cu autor necunoscut;

g)     sprijinirea înființării și dezvoltării asociațiilor de proprietari de păduri;

h)     punerea la dispoziția proprietarilor de păduri a materialelor de educație forestieră privind ocrotirea și conservarea pădurilor.

(2) Limitarea dreptului de proprietate asupra terenurilor din FFN peste nivelul de reglementare definit la art. 121, se stabilește numai cu acordarea de compensații, cu excepția situațiilor în care dreptul de proprietate este limitat la inițiativa și prin voința expresă a proprietarului.

(3) Pentru gestionarea durabilă a fondului forestier proprietate publică a statului se alocă administratorului acestuia, prin bugetul Autorității, sume pentru construirea/reabilitarea/refacerea căilor forestiere de transport și construirii/întreținerii/refacerii/reparațiilor lucrărilor pentru corectarea torenților.

(4) Normele metodologice de acordare, utilizare și control a sumelor prevăzute la alin.(1) lit.c) se aprobă prin Hotărâre a Guvernului la propunerea Autorității.

(5) Condițiile de acordare a sumelor prevăzute la alin.(1) lit.d)-g) se aprobă prin Hotărâre a Guvernului.

(6) Orice măsură de sprijin/facilitate prevăzută de prezentul articol, care constituie ajutor de stat, se acordă cu respectarea prevederilor europene și naționale din domeniul ajutorului de stat.

Art. 124. (1) i) Fondul de conservare si regenerare nu poate fi utilizat pentru gospodărirea pădurilor cu funcții speciale de protecție, în condițiile în care nu este reglementat procesul de producție lemnoasă.

(1) În scopul gestionării durabile a terenurilor din FFN proprietate privată și a celor proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale, statul acordă ajutoare de stat în silvicultură, în conformitate cu Regulamentele UE și reglementările naționale, cu respectarea prevederilor europene și naționale din domeniul ajutorului de stat.

(2) Autoritatea asigură elaborarea reglementărilor sectoriale și gestionarea fondurilor financiare necesare acordării ajutoarelor de stat prevăzute la alin. (1), prin bugetul propriu, respectiv prin bugetul autorității publice care gestionează Fondul pentru mediu, constituit conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Instituțiile responsabile pentru implementarea ajutoarelor de stat prevăzute la alin. (1) sunt Administrația Fondului pentru Mediu, respectiv Autoritatea.

(4) Beneficiarii ajutoarelor de stat prevăzute la alin. (1) sunt proprietarii terenurilor din FFN proprietate privată și proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale.

(5) Ajutorul de stat prevăzut la alin. (1) se acordă pentru:

a)     costurile reprezentând contravaloarea cheltuielilor de instalare a vegetației forestiere și de întreținere a acesteia până la închiderea stării de masiv pe suprafețele compacte de fond forestier, de minim 0,5 ha, afectate de factori biotici și/sau abiotici; costurile se aprobă pe bază de deviz de către Garda Forestieră competentă teritorial;

b)     contravaloarea pierderii de creștere, care se acordă anual, pe o perioadă de 10 ani, pentru suprafețele prevăzute la lit. a); compensația se acordă începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a produs afectarea;

c)      contravaloarea costurilor generate de recoltarea produselor accidentale.

(6) Pentru terenurile din FFN proprietate a statului, costurile reprezentând contravaloarea cheltuielilor de instalare a vegetației forestiere și de întreținere a acesteia până la închiderea stării de masiv pe suprafețele compacte de fond forestier, de minim 0,5 ha, afectate de factori biotici și/sau abiotici, respectiv doborâturi și rupturi masive de vânt și zăpadă, uscări în masă, incendii, se suportă din fondul de rezervă al Guvernului.

Sumele prevăzute la art. 124 alin.(1) lit. a), d)-f) se pun la dispoziția ocolului silvic care asigură administrarea/serviciile silvice, după caz, iar cele prevăzute art.124 alin.(1) lit. c), g) și h) și alin. (3)  se pun la dispoziția proprietarilor.

Instrumentele de monitorizare prevăzute la art. 18 și 19 sunt finanțate anual de la bugetul de stat, prin bugetul Autorității.

Finanțarea programelor și proiectelor de informare publică, de educație și a cercetării științifice aplicative în sectorul forestier se realizează prin Fondul de ameliorare a fondului funciar, cu destinație silvică, cu respectarea prevederilor europene și naționale din domeniul ajutorului de stat.

Persoanele juridice care au concesionate terenuri proprietate publică a statului cu altă destinație decât cea forestieră pe care se realizează perdele forestiere de protecție, sunt scutite de la plata redevenței aferente suprafeței ocupate de perdelele forestiere, cu respectarea prevederilor europene și naționale din domeniul ajutorului de stat.

Art. 130. Controlul de stat de specialitate și atribuțiile de control ce revin personalului silvic împuternicit

(1) Controlul de specialitate este efectuat de către Autoritate, de către Garda Forestieră Națională, de către Gărzile Forestiere și de către personalul din cadrul ocoalelor silvice/structurilor de administrare a fondului forestier împuternicit în acest sens de către Autoritate prin Garda Forestieră Națională sau Gărzile Forestiere.

(2) În exercitarea atribuțiilor de serviciu și în constatarea contravențiilor și a faptelor ce constituie infracțiuni silvice, personalul silvic cu atribuții de control este învestit cu exercițiul autorității de stat, în limitele competențelor stabilite de lege.

(3) În situația constatării de fapte care pot fi încadrate ca infracţiuni silvice, personalul împuternicit pentru control din cadrul Autorității, Gărzii Forestiere Naționale și a Gărzilor Forestiere și personalul împuternicit din cadrul ocoalelor silvice/structurilor de administrare a fondului forestier are următoarele obligații:

a)     legitimează și stabilește identitatea persoanelor care încalcă dispozițiile legale silvice;

b)     asigură suspendarea lucrărilor silvotehnice în curs astfel încât urmele rezultate prin săvârșirea faptelor, corpurile delicte şi orice alte mijloace de probă să nu dispară și asigură măsurile de ridicare sau conservare a mijloacelor materiale de probă; prezentele dispoziții se completează în mod corespunzător cu prevederile art. 61 din Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare;

c)     sesizează poliția sau parchetul competent de îndată  ce a  constatat săvârșirea unei fapte prevăzute ca infracțiune silvică potrivit art. 291 alin. (1) din Legea nr.135/2010, cu modificările și completările ulterioare ;

d)     întocmește actul de constatare pentru faptele prevăzute de legea penală săvârșite pe terenuri din FFN conform competenței legale.

(4) Personalul împuternicit pentru control din cadrul Autorității, a Gărzii Forestiere Naționale și a Gărzilor Forestiere și personalul împuternicit din cadrul ocoalelor silvice/structurilor de administrare a fondului forestier are următoarele atribuții cu privire la constatarea și sancționarea contravențiilor silvice:

a)     legitimează și stabilește identitatea persoanelor care încalcă dispozițiile legale silvice;

b)     întocmește actul de constatare pentru faptele contravenționale săvârșite pe terenurile din FFN conform competenței legale;

c)     confiscă sau reţine, după caz, toate bunurile destinate, folosite sau produse ca urmare a săvârșirii contravenției, în condiţiile Legii nr.171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, cu modificările și completările ulterioare;

d)     constată paguba produsă prin fapte de natură contravențională şi acţionează pentru identificarea autorilor acestor fapte;

e)     oprește autovehiculele pe drumurile forestiere, în vederea exercitării controlului circulației materialului lemnos.

(5) Personalul cu atribuții de pază a FFN poate avea și atribuții de control, în condițiile alin. (1).

(1) Autoritatea organizează și realizează controlul de stat de specialitate prin personalul propriu împuternicit cu atribuții de control și prin personalul împuternicit cu atribuții de control din cadrul Gărzii Forestiere Naționale și din cadrul Gărzilor Forestiere:

a)     controlul aplicării și respectării regimului silvic;

b)     controlul modului în care se aplică și se respectă normele specifice în vegetația forestieră din afara fondului forestier;

c)     controlul provenienței și a circulației materialelor lemnoase precum și a trasabilității acestora;

d)     controlul legalității recoltării produselor nelemnoase din FFN.

(2) În exercitarea atribuțiilor de serviciu privind controlul de stat de specialitate, precum și în constatarea contravențiilor și a faptelor ce constituie infracțiuni silvice, personalul silvic împuternicit este învestit cu exercițiul autorității de stat, în limitele competențelor stabilite de lege.

Art. 131. (1) Controlul de stat de specialitate este efectuat de Autoritate, de Garda Forestieră Națională și de Gărzile Forestiere teritoriale.

Art. 131. (3) declansarea Planului verde sta in atributiile personalului împuternicit pentru control din cadrul Autorității, a Gărzii Forestiere Naționale și a Gărzilor Forestiere teritoriale.

(1) Controlul de specialitate exercitat de Autoritate trebuie să fie:

a)     eficient, urmărind problemele reale și relevante, bazat pe abordare de risc;

b)     transparent, organizat după reguli explicite;

c)     adaptabil, în funcție de necesități.

(2) Autoritatea integrează informațiile din sistemele de monitorizare pe care le are la dispoziție și stabilește liniile de acțiune pentru programele naționale de control tematic pe care le comunică Gărzii Forestiere Naționale și structurilor din subordine.

(3) Controlul are obligatoriu o componentă de prevenție și informare, prin raportarea la un plan de măsuri, în cazul constatării pentru prima dată a unei abateri de la legislația silvică la entitatea controlată conform Legii prevenirii nr. 270/2017.

(4) Controlul vizează și conformitatea modului în care, prin administrarea, respectiv prin prestarea serviciilor silvice, sunt îndeplinite obligațiile de menținere și/sau îmbunătățire, după caz, a indicatorilor de stare ai pădurii prevăzuți în normele tehnice și juridice.

(5) Acțiunile civile care vizează pagube sau prejudicii aduse FFN, inițiate de către Ministerul Finanțelor, de către Autoritate, de către Garda Forestieră Națională, de către Gărzile Forestiere, sau de către administratorii fondului forestier proprietate publică a statului, sunt scutite de taxele judiciare de timbru.

Art. 132. (1) personalul împuternicit cu atribuții de control din cadrul Gărzii Forestiere Naționale și din cadrul Gărzilor Forestiere teritoriale efectueaza controlul de fond cel puțin de doua ori  pe an pentru fiecare canton silvic, controlul anual al regenerarilor și verificarea tuturor actelor de evaluare a volumului de lemn destinat comercializării.

(1) Ocolul silvic/Structura de administrare are obligația organizării în primăvara fiecărui an, a controlului de fond în scopul:

a) verificării stării limitelor şi bornelor amenajistice;

b) identificării, inventarierii şi evaluării valorice a arborilor tăiaţi fără drept, a seminţişurilor utilizabile distruse sau vătămate, a oricăror altor pagube aduse pădurii, precum şi a stabilirii cauzelor care le-au produs;

c) verificării calităţii lucrărilor silvice executate conform normelor tehnice;

d) stabilirii pagubelor/prejudiciilor şi/sau a daunelor aduse pădurii, precum şi propuneri de recuperare a acestora.

(2) În scopul verificării modului de respectare a regimului silvic, Garda Forestieră Națională sau Gărzile Forestiere realizează controlul de fond sau controlul de fond parțial sau dispune efectuarea acestuia, ori de câte ori este nevoie.

(3)  Condițiile de efectuare a controlului de fond/parțial se stabilesc în Regulamentul propriu de pază menționat la art. 92 alin. (3).

Deținătorii terenurilor din FFN și a vegetației forestiere din afara FFN, inclusiv ocoalele silvice, precum și deținătorii de instalații de prelucrare a materialului lemnos și de depozite sunt obligați să permită accesul personalului  împuternicit pentru controlul respectării regimului silvic sau a normelor tehnice specifice, cu notificarea acestora, cu excepția controalelor inopinate, caz în care notificarea nu este necesară.

(1) Au competența să constate faptele stabilite drept infracțiuni prin prezenta lege, următoarele organe de constatare:

a)     personalul silvic din cadrul Autorității, al Gărzii Forestiere Naționale și al Gărzilor Forestiere;

b)     personalul silvic împuternicit din cadrul administratorilor terenurilor din FFN proprietate publică a statului;

c)     personalul silvic împuternicit din cadrul ocoalelor silvice de regim.

d)     organele de urmărire penală;

e)     ofițerii și agenții de poliție din cadrul Poliției Române;

f)       ofițerii și agenții de poliție din cadrul Poliției de Frontieră Române;

g)     ofițerii și subofițerii din cadrul Jandarmeriei Române;

(2) Organele de constatare din categoria personalului silvic prevăzut la alin. (1) lit. a)-c) au competența să identifice arborii destinați recoltării, cioatele provenite de la arbori care au fost tăiați fără drept și să inventarieze, în locurile unde se află, materialele lemnoase provenite din săvârșirea faptelor descrise de prezenta lege ca infracțiuni.

(3) Organele de constatare prevăzute la alin. (1) lit. e)-g) care nu  sunt din categoria personalului silvic au aceleași competențe ca și organele de constatare prevăzute la alin. (2) dacă sunt absolvenți ai învățământului superior de lungă durată cu diplomă de licență și completată, după caz, cu masterat/doctorat în științe inginerești din domeniul silvicultură sau absolvenți, cu diplomă, ai învățământului superior de scurtă durată, de profil tehnic cu calificări în domeniul silvicultură, dacă au pregătire de specialitate silvică atestată prin actul de absolvire a unei forme de învățământ recunoscute în România  ori dacă au absolvit un program de formare profesională în domeniul silvicultură, organizat în instituțiile de formare al Ministerului Afacerilor Interne sau de un furnizor de formare profesională acreditat.  Autoritatea asigură suportul de specialitate pentru pregătirea și perfecționarea organelor de constatare din instituțiile de formare existente la nivelul Ministerului Afacerilor Interne.

(4) Controlul circulației materialelor lemnoase se efectuează și de către personalul cu atribuții de control din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

(5) Prevederile prezentului titlu se completează, după caz, cu dispozițiile Legii nr.286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare și ale Legii nr.135/2020 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 135 (1), b) și c) personalului silvic nu este abilitat sa constate infractiunile si contraventiile silvice;

Art. 135 + Personalul silvic din cadrul administratorilor terenurilor  FFN proprietate publică a statului poate fi cooptat sa acorde sprijin cu rol secundar cu prilejul acțiunilor de control desfășurate în afara Planului verde, pentru :

a)identificarea arborilor destinați recoltării;

b)cioatele provenite de la arbori care au fost tăiați fără drept;

c)să inventarieze, în locurile unde se află, materialele lemnoase provenite din săvârșirea faptelor descrise de prezenta lege ca infracțiuni.

Art. 135. + Se reține pentru motive de incompatibilitate de la prevederile Alin. (6) personalul silvic care domiciliază sau își desfășoară activitatea în regiunea geografică unde are loc acțiunea de control.

(1) Personalul silvic de toate gradele este obligat să poarte, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, uniforma şi însemnele distinctive stabilite prin ordin al conducătorului Autorității. În anumite situații, în realizarea atribuțiilor de serviciu, personalul silvic poate îmbrăca ținuta civilă.

(2) Uniforma şi însemnele prevăzute la alin. (1) se asigură gratuit de angajator, iar pentru personalul silvic din cadrul Autorității, Gărzii Forestiere Naționale și Gărzilor Forestiere, se asigură gratuit, prin bugetul acesteia.

(3) Gradele profesionale, indemnizațiile aferente gradelor profesionale, drepturile şi îndatoririle personalului silvic se stabilesc prin Statutul personalului silvic, aprobat prin lege specială.

(4) Personalul silvic din cadrul Autorității, al Gărzii Forestiere Naționale și al Gărzilor Forestiere, al ocoalelor silvice de regim, al Romsilva şi al INCDS beneficiază de un spor de risc de 25% din salariul de bază.

(5) Inginerii silvici cu pregătire superioară de lungă durată, cu cel puţin 3 ani vechime în domeniul silviculturii, se autorizează să execute măsurători topografice, în condițiile Legii cadastrului și publicității imobiliare nr.7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare și a Regulamentului privind autorizarea șu recunoașterea autorizării persoanelor fizice și juridice în vederea realizării și verificării lucrărilor de specialitate în domeniul cadastrului, geodeziei și cartografiei pe teritoriul României, aprobat prin ordin al Directorului General al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

(6) Executarea măsurătorilor topografice de către inginerii silvici prevăzuți la alin.(5) se realizează cu respectarea Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, cu modificările și completările ulterioare.

Art 136. (1) Personalul silvic de toate gradele este obligat să poarte, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, uniforma şi însemnele distinctive stabilite prin ordin al conducătorului Autorității;

Art. 137.  Paguba și prejudiciul forestier

(1) Paguba adusă vegetației forestiere din FFN sau vegetației forestiere din afara FFN, indiferent de natura juridică a proprietății, se evaluează în condițiile Titlului VIII – Evaluarea pagubei și a prejudiciului forestier.

(2) Prejudiciul forestier produs prin fapte care constituie infracțiuni sau contravenții se stabilește prin însumarea valorii pagubei produse vegetației forestiere din FFN cu valoarea funcțiilor nerealizate ale pădurii conform Titlului VIII Dispoziții privind evaluarea pagubei și a prejudiciului forestier.

(3) Valoarea pagubei produse vegetației forestiere și valoarea funcțiilor nerealizate ale pădurii se evidențiază distinct în actele încheiate de agenții constatatori.

(4) Paguba stabilită potrivit prevederilor alin. (1) se evaluează de către personalul prevăzut la art.135 alin. (1) lit. a)-c) și alin. (3) și se recuperează de  către ocolul silvic care asigură serviciile silvice sau administrarea FFN, în baza procesului-verbal sau a actului de control de fond /parțial întocmit de personalul silvic, care constituie titlu executoriu prin necontestare în termen de 15 zile de la data comunicării. Sumele astfel realizate se fac venit la fondul de conservare și regenerare constituit potrivit prezentei legi.

(5) Valoarea funcțiilor nerealizate ale pădurii se stabilește de către agenții constatatori prevăzuți la art. 135 alin. (1) lit. a)-c) și alin. (3) și se individualizează într-un proces-verbal, care constituie titlu de creanță.  În situația în care se achită sumele aferente funcțiilor nerealizate ale pădurii în termen de 30 zile de la data comunicării procesului-verbal, nu se datorează dobânzi și penalități de întârziere potrivit Legii nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, iar sumele încasate se fac venit integral la fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică.

(6) După expirarea termenului de plată prevăzut la alin. (5), pentru funcțiile nerealizate ale pădurii, Autoritatea/Garda Forestieră Națională/Gărzile Forestiere transmit/transmite titlurile de creanță devenite executorii, împreună cu dovada comunicării acestora, organelor fiscale competente din subordinea Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală în vederea recuperării în conformitate cu prevederile Legii nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare.  Pentru aceste sume se datorează dobânzi și penalități de întârziere, care vor fi calculate de organele fiscale competente ale Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală, conform Legii nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare, de la data procesului – verbal prevăzut la alin. (5) până la data recuperării integrale. Sumele astfel recuperate se fac venit la bugetul de stat și se încasează într-un cont de venituri distinct.

(7) Structurile de administrare au obligația de a formula acțiuni în instanță pentru recuperarea pagubelor produse FFN prin fapte care constituie infracțiuni sau contravenții și de a înștiința Garda Forestieră competentă teritorial cu privire la demersurile întreprinse în scopul realizării acestei obligații și se recuperează potrivit Legii nr.207/2015, cu modificările și completările ulterioare.

(8) Prețul mediu al unui metru cub de lemn se aprobă prin lege.

(1) Ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți sau lăstari din FFN, indiferent de forma de proprietate, constituie infracțiune silvică și se pedepsește după cum urmează:

a) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului forestier produs este de cel puțin 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de lemn la data comiterii faptei;

b) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului forestier produs nu depăşeşte limita prevăzută la lit. a), dar fapta a fost săvârşită de cel puţin două ori în interval de un an, iar valoarea cumulată a prejudiciului produs depăşeşte limita prevăzută la lit. a);c) cu închisoare de la 2 ani la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului prevăzut de art. 66 alin. (1) lit. g) din Codul Penal, dacă valoarea prejudiciului forestier produs este de cel puțin 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de lemn la data comiterii faptei.

(2) Tentativa se pedepsește.

(1) Tăierea fără drept de arbori din FFN, indiferent de forma de proprietate, constituie infracţiune silvică şi se pedepseşte după cum urmează:

a) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani  sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs este de până la 5 ori prețul mediu al unui metru cub de lemn la data comiteri faptei;

b) cu închisoare de la un 1 an la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului prevăzut de art. 66 alin. (1) lit. g) din Codul Penal, dacă valoarea prejudiciului produs este cuprinsă între limita prevăzută la lit. a) şi de cel mult 20 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de lemn la data comiterii faptei;

c) cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului prevăzut de art. 66 alin. (1) lit. g) din Codul Penal, dacă valoarea prejudiciului produs este de peste 20 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de lemn la data comiterii faptei.

(2) Constituie infracțiune și pe pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă, tăierea jnepenișurilor din FFN, dacă a fost afectată o suprafață mai mare de 100 metri pătrați.

(3) Tentativa se pedepsește.

(4) Nu constituie infracțiune tăierea arborilor în vederea asigurării siguranței circulației rutiere sau feroviare sau arborii rezultați din deblocarea circulației rutiere sau feroviare.

(5) Prejudiciile inevitabile constatate de către personalul silvic abilitat, ca urmare a activităților autorizate de exploatare a lemnului, nu constituie infracțiuni, cu condiția ca operatorul economic care exploatează să depună la ocolul silvic o solicitare scrisă în care să specifice volumul prejudiciat.

Art. 139. (1) a), b), c) Propunem majorarea cu o treime a limitelor pedepselor pentru fapte comise in FFN si reducerea la jumatate pentru cele comise extra FFN;

(1)Limitele speciale ale pedepselor prevăzute la art. 138, 139 și 144 se majorează cu jumătate, în cazul în care faptele au fost săvârșite după cum urmează:

a)     de către o persoană având asupra sa o armă, substanțe explozive, narcotice sau paralizante;

b)     de personal silvic;

c)     în timpul nopții;

d)     de către o persoană mascată;

e)     în ecosistemele forestiere și elementele forestiere cu valoare ridicată de conservare prevăzute la art. 86 alin.(1) lit.a) – e) și alin.(2).

(2) Limitele speciale ale pedepselor prevăzute la art. 145 se majorează cu jumătate, în cazul în care faptele au fost săvârșite după cum urmează:

a)     de către o persoană având asupra sa o armă, substanțe explozive, narcotice sau paralizante;

b)     de personal silvic;

c)     în timpul nopții;

d)     de către o persoană mascată;

Art. 140. (1) și (2) Propunem majorarea cu o treime a pedepselor pentru faptele savarsite in FFN;

(1) Constituie infracțiune silvică și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani realizarea de lucrări și/sau amplasarea de obiective în FFN fără acte de aprobare privind ocuparea temporară sau scoaterea definitivă.

(2) Limitele speciale ale pedepsei prevăzută la alin. (1) se majorează cu jumătate, în cazul în care faptele au fost săvârșite în ecosistemele forestiere și elementele forestiere cu valoare ridicată de conservare prevăzute la art. 86 alin. (1) lit. a)- e).

Art. 141. + În cazul săvârșirii faptei de către personalul silvic, menționat la Alin. (1) , se aplică și măsura de siguranță de interzicere a ocupării unei funcții sau de  exercitare a unei meserii în domeniul silviculturii pe o perioadă de maxim un an cuprinsa intre 3 și 5 ani conform art. 111 Legea nr.286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare;

(1) Utilizatorului sistemului informațional integrat pentru păduri îi este suspendat accesul în acesta, în situația în care împotriva acestuia s-a pus în mişcare acţiunea penală pentru săvârșirea unei infracțiuni prevăzute de prezenta lege sau a unei infracţiuni de corupţie sau de serviciu, prevăzute în Titlul V din Partea specială a Legii nr.286/2009, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Drepul de acces al utilizatorului sistemului informațional integrat pentru păduri poate fi suspendat de către Autoritate, pe o perioadă de maxim 90 zile, la solicitarea organelor de cercetare penală, cu posibilitate de prelungire succesivă.

(3) Utilizatorul sistemului informațional integrat pentru păduri poate contesta măsura suspendării prevăzută la alin. (1) în termen de maxim 30 zile de la data comunicării în scris a acesteia.

Art. 142. (1) Propunem majorarea cu o treime a limitelor pedepselor pentru infractiunile privind integritatea FFN;

Art. 142.+ Constituie infracțiune silvică și se pedepsește cu închisoare de la 8 luni la 4 ani orice forma de reducere ilegala a suprafetei FFN;

(1) Folosirea dispozitivelor speciale de marcat prevăzute la art.103  fără drept sau cu nerespectarea reglementărilor specifice în vigoare constituie infracțiune silvică și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(2) În cazul falsificării dispozitivelor speciale de marcat sunt aplicabile dispoziţiile art. 317 din Legea nr.286/2009, cu modificările și completările ulterioare.

(1) Furtul de puieți sau lăstari care au fost rupți, tăiați ori scoși din rădăcini, din păduri, perdele forestiere de protecție, sau din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrări de împădurire constituie infracțiune și se pedepsește după cum urmează:

a) cu închisoare de la 6 luni la 1 an sau cu amendă, dacă valoarea materialului lemnos sustras este de cel puțin 5 ori prețul mediu al unui metru cub de lemn la data comiterii faptei;

b) cu închisoare de la un an la 3 ani, dacă valoarea materialului lemnos sustras este mai mare  decât limita prevăzută la lit. a), dar nu mai mare de 20 de ori prețul mediu al unui metru cub de lemn la data comiterii faptei;

c) cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea materialului lemnos sustras depășește limita prevăzută la lit. c) la data comiterii faptei;

(2) Furtul de arbori doborâți sau rupți de fenomene naturale ori de arbori care au fost tăiați ori scoși din rădăcini, din păduri, perdele forestiere de protecție, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrări de împădurire și din vegetația forestieră din afara fondului forestier național, precum și al oricăror alte produse specifice ale fondului forestier național constituie infracțiune și se pedepsește după cum urmează:

a) cu închisoare de la 6 luni la trei ani sau cu amendă, dacă valoarea materialului lemnos sustras este de cel mult 5 ori prețul mediu al unui metru cub de lemn la data comiterii faptei;

b) cu închisoare de la un an la 5 ani, dacă valoarea materialului lemnos sustras este mai mare  decât limita prevăzută la lit. a), dar nu mai mare de 20 de ori prețul mediu al unui metru cub de lemn la data comiterii faptei; ;

c) cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea materialului lemnos sustras depășește limita prevăzută la lit. c) la data comiterii faptei;

(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) și (2) sunt comise de persoane care sunt autorizate pentru a exploata volum de lemn pe picior, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.

(4) Tentativa se pedepsește

(1) Constituie infracțiune și se sancționează cu închisoare de la un an la 5 ani sau amendă şi interzicerea exercitării dreptului prevăzut de art. 66 alin. (1) lit. g) din Codul Penal, deținerea în depozite sau în depozite temporare de către operatorul economic sau comerciant a unui volum total de materiale lemnoase pentru care diferența în plus dintre volumul stocului fizic și volumul stocului scriptic înregistrat în sistemul informațional integrat pentru păduri depășește 20% raportat la stocul scriptic, dar nu mai puțin de 10 metri cubi la momentul constatării faptei.

(2) Constituie infracțiune și se sancționează cu închisoare de la un an la 5 ani sau amendă şi interzicerea exercitării prevăzut de art. 66 alin. (1) lit. g) din Codul Penal, nedeținerea în depozite sau în depozite temporare de către operatorul economic sau comerciant a unui volum de materiale lemnoase pentru care diferența în minus dintre volumul stocului scriptic înregistrat în sistemul informațional integrat pentru păduri și volumul stocului fizic depășește 20% raportat la stocul scriptic, dar nu mai puțin de 10 metri cubi la momentul constatării faptei.

(3) Transportul cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase neînsoţite de avizul de însoțire al materialelor lemnoase sau fără proveniență legală constituie infracțiune și se sancționează cu:

a)  închisoare de la un șase luni la 1 an sau cu amendă şi interzicerea exercitării dreptului prevăzut de art. 66 alin. (1) lit. g) din Codul Penal, dacă volumul materialelor lemnoase transportate fără proveniență legală este cuprins între 5,01 mc și 10,00 mc, inclusiv;

b)  închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării dreptului prevăzut de art. 66 alin. (1) lit. g) din Codul Penal, dacă volumul materialelor lemnoase transportate fără proveniență legală este cuprins între 10,01 mc și 20,00 mc, inclusiv;

c)  închisoare de la 2 ani la 7 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării dreptului prevăzut de art. 66 alin. (1) lit. g) din Codul Penal, dacă volumul materialelor lemnoase transportate fără proveniență legală este de cel puțin  20,01 mc;

(4) Se sancționează potrivit alin. (3) lit. a) transportul de materiale lemnoase cu aviz de însoțire emis în mod legal pentru care diferența dintre volumul înscris în avizul de însoțire  și volumul constatat cu ocazia controlului diferă cu minimum 20%, dar nu mai puțin de 5,01 mc materiale lemnoase.

(5) Se sancționează potrivit alin. (3) transportul în mod repetat de materiale lemnoase, dacă valoarea prejudiciului produs nu depășește limita prevăzută la alin. 3 lit. a), dar fapta a fost săvârșită de cel puțin două ori în interval de un an, iar valoarea cumulată a prejudiciului produs depășește limita prevăzută la alin. (3) lit. a);

Art. 145. (1) și (2) Propunem majorarea cu o treime a limitelor pedepselor pentru furtul de arbori;

(1) Materialele lemnoase rezultate ca urmare a săvârșirii unor fapte ce pot fi încadrate ca infracțiuni conform prezentei legi confiscă în natură sau prin echivalent. În cazul confiscării în natură, materialele lemnoase se ridică și se predau în custodie ocolului silvic care are sediul social cel mai apropiat de locul constatării, acesta fiind obligat să le preia. Transportatorul este obligat să transporte materialele lemnoase confiscate la locul de predare în custodie, indicat de agentul constatator. În cazul confiscării prin echivalent, calculul contravalorii materialelor lemnoase se face la prețuri de referință, pe specii și sortimente, stabilite anual în raport cu valoarea de circulație a materialelor lemnoase, prin ordin al conducătorului Autorității, pe baza prețului pieței, rezultat prin calcularea mediei ultimelor prețuri de vânzare, comunicate de administratorii fondului forestier prorietate publică, care au vândut sortimentul respectiv în ultimele 6 luni.

(2) Produsele din lemn obținute din lemn brut, rezultate ca urmare a săvârșirii unor fapte care sunt încadrate ca infracțiuni potrivit prezentei legi, se retrag și, după caz, se recheamă imediat de pe piață.

(3) Ocoalele silvice au obligația înființării cel puțin a unui depozit/depozit temporar, cu obligația asigurării unui spațiu destinat preluării și depozitării materialelor lemnoase ridicate/confiscate.

(4) În cazul săvârșirii faptelor prevăzute la art. 139, 144 și 145, luarea măsurilor asiguratorii este obligatorie.

(5) În cazul în care se dispune măsura sechestrului asupra materialelor lemnoase sunt aplicabile, după caz, dispozițiile art. 252¹ – 252⁴ din Legea nr.135/2010, cu modificările și completările ulterioare.

(6) Materialele lemnoase prevăzute la alin. (1) sunt produse perisabile și se valorifică de către custozi în condițiile Regulamentului privind valorificarea lemnului din terenurile FFN proprietate publică prevăzut la art. 109 alin. (1); prețurile de pornire la licitație sunt cele  din lista prețurilor de referință, pe specii și sortimente stabilite anual, pentru materialele lemnoase care nu se găsesc sau care nu pot fi identificate, stabilită anual de Autoritate, denumită în continuare Lista prețurilor  de referință.

(7) Sumele rezultate din valorificarea materialelor lemnoase în condițiile alin. (6) din care se scad cheltuielile ocazionate custodelui de manipulare și/sau valorificare, se depun într-un cont bancar indicat de organul de urmărire penală.

Prin derogare de la dispozițiile art. 137 alin. (2) din Legea nr.286/2009, cu modificările și completările ulterioare, în cazul infracțiunilor prevăzute în prezenta lege, suma corespunzătoare unei zile-amendă pentru persoana juridică este cuprinsă între 500 de lei și 25.000 lei.

Art. 147. + Transportul fara documente legale a unei cantitati mai mari de 5 m.c. sortimente de lemn, respectiv mai mult de 3 m.c. cherestele atrage masura complementara de confiscare a mijlocului de transport;

De adaugat in NCS introducerea  infractiunii de falsificare a datelor informatice de natura silvica care sa fie pedepsita cu inchisoare de la 1-5 ani;

În cazul măsurii sechestrului asigurător asupra vehiculului, făptuitorul este obligat să transporte, pe cheltuiala sa, bunul care a făcut obiectul măsurii sechestrului asigurător, la locul de predare în custodie stabilit de organul de urmărire penală.

În cazul infracțiunilor prevăzute de prezenta lege, pentru cauze de complexitate ridicată, procurorul poate solicita, după caz, conducătorului Gărzii Forestiere Naționale ori conducătorului Gărzii Forestiere, detașarea de personal cu atribuții de control în cadrul unităților de parchet, cu respectarea dispozițiilor art. 127 alin. (5) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, cu modificările ulterioare.

Prevederile prezentului titlu se completează cu dispozițiile Legii nr.286/2009, cu modificările și completările ulterioare și ale din Legii nr.135/2010, cu modificările și completările ulterioare.

Art.151 Paguba și prejudiciul forestier

(1) Paguba adusă vegetației forestiere din FFN și din afara FFN și prejudiciul forestier în cazul vegetației forestiere din FFN, indiferent de natura juridică a proprietății, se evaluează de către agenții constatatori prevăzuți în art. 135 alin. (1) lit. a)-c) și alin. (3).

(2) În FFN, valoarea prejudiciului forestier se stabilește prin însumarea valorii pagubei cu valoarea funcțiilor nerealizate ale pădurii.

(3) La măsurarea elementelor dendrometrice ale arborilor sustrași se pot utiliza și mijloace electronice de măsurare pe baza metodologiei aprobate de Autoritate.

(4) Evaluarea pagubelor produse prin afectarea arborilor se face în conformitate cu metodele dendrometrice pentru evaluarea volumului de lemn destinat valorificării şi a valorilor necesare calculului volumului de lemn destinat valorificării, aprobate prin ordin al conducătorului Autorității prin:

a)     determinarea volumului arborilor sustrași în raport cu diametrul măsurat la cioată, în terenurile din FFN și din afara FFN;

b)     determinarea volumului arborilor sustrași în raport cu un arboret similar.

(5) Încadrarea în limitele valorii pagubelor și/sau a prejudiciului forestier stabilite în condițiile prezentei legi are în vedere calculul acestora fără aplicarea cotei de TVA.

(1) Valoarea unitară a pagubei produse arborilor se stabileşte prin multiplicarea factorului ,,k” specific, prevăzut în tabelul 1 din Anexa nr. 3, cu valoarea medie a unui metru cub de lemn pe picior.

(2) Valoarea factorului ,,k” care se foloseşte este cea corespunzătoare categoriei de diametre în care se încadrează diametrul calculat pentru arborele afectat/prejudiciat/tăiat şi pentru specia sau grupa de specii a acestuia.

(3) Pe terenurile plane, diametrul arborelui tăiat se stabilește prin măsurarea cioatei în plan orizontal la înălţimea la care s-a făcut secționarea arborelui, dar nu mai mult de 30 cm de la nivelul solului.

(4) Pe terenurile înclinate, diametrul arborelui tăiat se măsoară în partea din amonte, în conformitate cu prevederile alin. (3).

(5) În cazul în care forma secţiunii arborelui sau a cioatei nu este circulară, diametrul se determină conform prevederilor alin. (3) și (4), ca medie a două diametre perpendiculare, din care primul diametru măsurat este diametrul cel mai mic de pe toată secțiunea cioatei.

(6) În cazul arborilor scoşi din rădăcini, fără a fi sustraşi, precum și a celor afectați/prejudiciați fără tăiere, diametrul arborelui se măsoară la distanța de 30 cm de la colet.

(7) În cazul arborilor scoşi din rădăcini și sustrași sau în cazul arborilor tăiați, prin a căror tăiere nu a rămas cioată, diametrul cioatei se stabileşte după cum urmează:

a)     prin calculul mediei aritmetice a diametrelor măsurate la 30 cm de la nivelul solului pentru cel puţin trei arbori din imediata apropiere a gropii și din aceeași specie cu arborele extras, dacă aceasta poate fi identificată;

b)     prin calculul mediei aritmetice a diametrelor măsurate la 30 cm de la nivelul solului pentru cei mai apropiați trei arbori aparținând aceleiași specii.

(8) În cazul secuirii arborilor, calculul valorii pagubei şi măsurarea diametrului se fac potrivit prevederilor alin. (1)-(4).

(9) În situația în care sunt înlăturați toți arborii, fără a exista posibilitatea de a aplica dispozițiile alin. (1)-(8), valoarea pagubei se calculează prin înmulțirea volumului mediu/hectar pe specii corespunzător compoziției din amenajamentul silvic cu suprafața afectată aferentă și cu valoarea prețului unui metru cub de lemn de foc din Lista prețurilor de referință.

(10) În situația în care, pentru suprafața de pe care s-au înlăturat toți arborii și nu există amenajament silvic, valoarea pagubei se calculează prin multiplicarea suprafeței afectate cu volumul mediu la hectar, clasa a treia de producție, la vârsta de 50 de ani, și cu prețul mediu al unui metru cub de lemn, după cum urmează:

a)     pentru specia stejar pedunculat la câmpie;

b)     pentru specia fag la deal;

c)     pentru specia molid la munte.

(11) Stabilirea suprafeţei care este utilizată în formula de calcul prevăzută la alin. (9) pe unitate amenajistică se face pe bază de măsurători de către agenții constatatori prevăzuți în art. 136 alin. (1) lit. a)-c) și alin. (3).

(12) Pentru infracțiunile prevăzute la art. 143, valoarea pagubei se stabilește ca produs dintre volumul rezultat pe specii, reconstituit conform metodelor dendrometrice pentru evaluarea volumului de lemn destinat valorificării şi valorile necesare calculului volumului de lemn destinat valorificării, aprobate prin ordin al conducătorului Autorității și prețul de referință aferent sortimentului lemn de foc din Lista prețurilor  de referință, multiplicat de trei ori.

Art. 152. (1) Paguba si prejudiciul forestier se evalueaza doar de personalul silvic indreptatit sa exercite actul de control;

Art. 152. (2) În FFN, valoarea prejudiciului forestier se stabilește prin însumarea valorii pagubei cu valoarea funcțiilor nerealizate ale pădurii la care se adaugă taxa reparatorie pentru  refacerea și conservarea speciilor și habitatelor afectate.

(1) Valoarea pagubei produse puieților și lăstarilor se determină prin înmulțirea valorii factorului „k”, prevăzută în Tabelul 2 din Anexa nr. 3, corespunzătoare speciei, cu valoarea medie a unui metru cub de lemn.

(2) Valoarea unitară a pagubei prevăzută la alin. (1) se stabileşte luându-se în calcul un puiet/m², respectiv un lăstar/m².

(1) Valoarea pagubei produse prin furtul de arbori doborâţi sau rupţi de fenomene naturale ori de arbori care au fost tăiaţi, distruși ori scoşi din rădăcini, din păduri, din perdele forestiere de protecţie, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrări de împădurire şi din vegetaţia forestieră din afara FFN se calculează după cum urmează:

a)     dacă partea supraterană a arborelui a fost sustrasă și nu este identificată nici la cioată și nici în alte locații, volumul acesteia se preia din Tabelul 1,  Anexa nr. 3;

b)      corespunzător categoriei de diametre în care se încadrează cioata rezultată prin tăierea arborelui. Valoarea pagubei produse prin furt se obține prin multiplicarea volumului rezultat cu valoarea prețului unui metru cub de lemn de foc din Lista prețurilor  de referință;

c)     dacă doar o parte din partea supraterană a arborelui a fost sustrasă, iar cealaltă parte se găsește la cioată, volumul părții de arbore care a fost furat se determină ca diferență dintre volumul arborelui întreg, preluat din Anexa nr. 3, corespunzător categoriei de diametre în care se încadrează cioata rezultată prin tăierea arborelui, și volumul părții de arbore identificate. Valoarea pagubei produse prin furt se obține prin multiplicarea volumului rezultat cu valoarea prețului unui metru cub de lemn de foc din Lista prețurilor  de referință;

d)     dacă partea supraterană a arborelui a fost sustrasă în întregime și se identifică în diferite locații se procedează după cum urmează:

(i)            în cazul în care volumul lemnului identificat în alte locații este egal cu sau mai mare decât volumul stabilit cu ajutorul Tabelului 1 din Anexa nr. 3 a prezentei legi, valoarea pagubei prin furt se obține prin multiplicarea volumului rezultat, pe sortimente, cu  valoarea prețului unui metru cub de lemn din Lista prețurilor  de referință;

(ii)            în cazul în care volumul lemnului identificat în diferite locații este mai mic decât volumul  stabilit   cu ajutorul Tabelului 1 –  Anexa nr. 3 a prezentei legi, pentru lemnul identificat se determină volumul pe sortimente, care se multiplică cu valoarea prețului unui metru cub de lemn din Lista prețurilor  de referință, și astfel se stabilește valoarea lemnului sustras; volumul determinat ca diferență între cel stabilit cu ajutorul Tabelului 1 din Anexa nr. 3 și cel identificat se consideră sustras și neidentificat, iar valoarea acestuia se determină prin înmulțirea volumului rezultat ca diferență cu valoarea prețului unui metru cub de lemn de foc din Lista prețurilor  de referință. În acest caz, paguba pentru furt de arbori se calculează ca  sumă între valoarea volumului neidentificat și valoarea volumului identificat;

(iii)            În cazul în care cioatele/materialul lemnos au fost îndepărtate de pe suprafața compactă de pe care arborii au fost tăiați și sustrași, valoarea pagubei se calculează prin înmulțirea volumului mediu/hectar pe specii, corespunzător amenajamentului silvic, cu suprafața pe care nu se mai găsesc cioatele/materialul lemnos și cu valoarea prețului unui metru cub de lemn de foc din Lista prețurilor  de referință. În cazul în care amenajamentul silvic este expirat, pentru calcul se vor lua în considerare informațiile din ultimul amenajament silvic: volumul mediu la hectar, pe specii, precum și creșterea anuală înmulțită cu numărul de ani scurși de la data expirării amenajamentului silvic până la data constatării faptei.

e)     în situația în care, pentru suprafața de pe care s-au sustras toți arborii, nu există amenajament silvic, valoarea pagubei se calculează prin multiplicarea suprafeței afectate cu volumul mediu la hectar, clasa a treia de producție și la vârsta de 50 de ani, și cu prețul mediu al unui metru cub de lemn, după cum urmează:

(i)            pentru specia stejar pedunculat la câmpie;

(ii)            pentru specia fag la deal;

(iii)            pentru specia molid la munte.

(2) Stabilirea mărimii suprafeţei care intră în formula de calcul prevăzută la alin. (1) lit. (e) pe unitate amenajistică se face prin măsurători de către agenții constatatori prevăzuți în art. 135 alin. (1) lit. a)-c) și alin. (3).

(1) Prejudiciul forestier se calculează prin însumarea valorii pagubei produse prin vătămare (P) cu valoarea funcţiilor nerealizate ale pădurii (VFN).

(2) Valoarea VFN se stabilește prin produsul dintre valoarea pagubei (P) și un coeficient (K)  diferențiat în raport cu cele șase tipuri funcționale în care se încadrează pădurile prin amenajamentul silvic, după cum urmează:

a) Tipul funcțional I (T.I): Păduri cu funcții speciale de protecție, în care este interzisă, prin reglementări, exploatarea lemnului sau de alte produse, fără aprobări emise în baza actelor administrative privind protecția mediului și/sau acordul administratorului ariei naturale protejate – K=1,5;

b) Tipul funcțional II (T.II): Păduri cu funcții speciale de protecție, în care nu este permisă reglementarea procesului de producție lemnoasă – produse principale. În cadrul acestui tip sunt admise numai  lucrările speciale de conservare  – K=1,0;

c) Tipul funcțional  III (T.III): Păduri cu funcții speciale de protecție, pentru care se reglementează procesul de producție lemnoasă – produse principale, fiind admise, de regulă, tratamentul tăierilor grădinărite și tratamentul tăierilor cvasigrădinărite – K=0,7 ;

d) Tipul funcțional IV (T.IV): Păduri cu funcții speciale de protecție, pentru care se reglementează procesul de producție lemnoasă – produse principale, fiind admise, de regulă, tratamentele care promovează regenerarea naturală, cu impunerea unor restricții speciale – K=0,7;

e) Tipul funcțional V (T.V): Păduri cu funcții de producție și protecție destinate producției de lemn de calitate superioară, în care sunt admise tratamentele adecvate țelurilor urmărite – K=0,5;

f) Tipul Funcțional  VI (T.VI): Păduri cu funcții de producție și protecție în care se poate aplica întreaga gamă a tratamentelor silviculturale – K=0,5.

(3) În cazul în care fapta este constatată în FFN pentru care nu există un amenajament silvic în vigoare, valoarea prejudiciului forestier se stabilește conform alin. (2) lit. d).

(1) În situația realizării de lucrări și/sau amplasării de obiective fără aprobări legale în FFN, prejudiciul se calculează cu luarea în considerare a următoarelor:

a)     valoarea pagubei;

b)     valoarea funcțiilor nerealizate ale pădurii;

c)     valoarea pierderii de creștere, asimilată contravalorii pierderii de creștere determinate de exploatarea lemnului înainte de vârsta exploatabilității tehnice, calculată la data constatării faptei;

d)     valoarea cheltuielilor de reinstalare a vegetației forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv.

(2) La calcularea prejudiciului, Garda Forestieră competentă teritorial constată dacă terenul mai poate fi adus în starea inițială sau dacă a fost schimbată ireversibil categoria de folosință a terenului, conform art. 139 alin.(5).

(3) În cazul în care, în baza unei hotărâri judecătorești definitive, se dispune desființarea lucrărilor și/sau obiectivelor amplasate în FFN fără aprobări legale, pe lângă obligația prevăzută la art.139 alin.(3), persoana ocupantă fără aprobări legale are obligația achitării prejudiciului, reprezentat de:

a)     valoarea pagubei;

b)     valoarea funcțiilor nerealizate ale pădurii;

c)     valoarea pierderii de creștere, asimilată contravalorii pierderii de creștere determinate de exploatarea lemnului înainte de vârsta exploatabilității tehnice, calculată la data constatării faptei;

d)     valoarea cheltuielilor de reinstalare a vegetației forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv;

e)     plata unei despăgubiri cu titlu de lipsă de folosință, calculată de la data constatării faptei până la data reintroducerii terenului în circuitul silvic.

(4) În cazul în care persoana ocupantă fără aprobări legale este proprietarul terenului forestier pe care au fost amplasate lucrări și/sau obiective în FFN fără aprobări legale, valoarea pagubei și valoarea cheltuielilor de reinstalare a vegetației forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv prevăzute la alin. (3) lit. a) și d) se virează în fondul de conservare și regenerare a pădurilor, iar valoarea funcțiilor nerealizate ale pădurii și plata despăgubirii cu titlu de lipsă de folosință, prevăzute la alin. (3) lit. b) și c), încasate de către ocolul silvic, se virează în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică.

(5) În cazul în care se dispune emiterea aprobării folosirii temporare pentru intrarea în legalitate, persoana ocupantă fără aprobări legale are obligația achitării prejudiciului reprezentat de:

a)     valoarea pagubei;

b)     valoarea funcțiilor nerealizate ale pădurii;

c)     valoarea pierderii de creștere, asimilată contravalorii pierderii de creștere determinate de exploatarea lemnului înainte de vârsta exploatabilității tehnice, calculată la data constatării faptei;

d)     valoarea cheltuielilor de reinstalare a vegetației forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv;

e)     plata unei despăgubirii cu titlu de lipsă de folosință, calculată de la data constatării faptei până la data obținerii aprobării folosirii terenului în circuitul silvic;

f)       valoarea garanției, asimilată garanției pentru ocuparea temporară a terenului;

g)     chiria pentru folosirea temporară a terenului, datorată de la data obținerii aprobării pentru intrarea în legalitate, care se calculează și se achită similar chiriei în cazul ocupării temporare a terenurilor din FFN.

(6) În cazul în care persoana ocupantă fără aprobări legale este proprietarul terenului forestier pe care au fost amplasate lucrări și/sau obiective în FFN fără aprobări legale, valoarea pagubei și valoarea cheltuielilor de reinstalare a vegetației forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv prevăzute la alin. (5) lit. a) și d) se virează în fondul de conservare și regenerare a pădurilor, iar valorile prevăzute la alin. (5) lit. b), c), f), încasate de către ocolul silvic, se virează în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică.

(7) În cazul în care se dispune emiterea aprobării folosirii definitive pentru intrarea în legalitate, persoana ocupantă fără aprobări legale, are obligația achitării prejudiciului reprezentat de:

a) valoarea pagubei;

b) valoarea funcțiilor nerealizate ale pădurii:

c) valoarea pierderii de creștere, asimilată contravalorii pierderii de creștere determinate de exploatarea lemnului înainte de vârsta exploatabilității tehnice, calculată la data constatării faptei;

d) valoarea taxei, asimilată taxei pentru scoaterea definitivă a terenului din FFN, calculată fără compensare cu terenuri;

e) valoarea terenului, asimilată contravalorii terenului pentru care se emite aprobarea legală de intrare în legalitate;

f) plata unei despăgubiri cu titlu de lipsă de folosință, calculată de la data constatării faptei până la data emiterii aprobării pentru folosirea definitivă a terenului.

(8) În cazul în care persoana ocupantă fără aprobări legale este proprietarul terenului forestier pe care au fost amplasate lucrări și/sau obiective în FFN fără aprobări legale, valoarea pagubei, prevăzută la alin. (7) lit. a) se virează în fondul de conservare și regenerare a pădurilor, iar valorile prevăzute la alin. (7) lit. b) – e), încasate de către ocolul silvic, se virează în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică.

(9) Menținerea lucrărilor și/sau obiectivelor amplasate în FFN fără aprobări legale are la baza acordul prealabil al:

a)     persoanei ocupante fără aprobări legale prin care se angajează la achitarea integrală a obligațiilor bănești și a prejudiciului;

b)     agenției teritorial competente pentru protecția mediului pentru menținerea lucrărilor și/sau obiectivelor amplasate în FFN fără aprobări legale, după caz, și pentru stabilirea eventuală a unor măsuri specifice pentru protecția mediului;

c)     Gărzii Forestiere teritorial competente, care confirmă încadrarea în categoria celor pentru care este permisă scoaterea definitivă/ocuparea temporară.

(10) Despăgubirea cu titlu de lipsa de folosinţă, este egală cu dublul chiriei, calculate conform metodologiei prevăzute la art. 49. Despăgubirea cu titlu de  lipsa de folosinţă are următoarele destinaţii:

a)     50% din sumă se achită în Fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică;

b)     50% din sumă se achită administratorului în cazul terenurilor proprietate publică a statului şi se repartizează similar chiriei achitate pentru ocuparea temporară a terenurilor din FFN sau se achită proprietarului pentru FFN, altul decât cel proprietate publică a statului.

(11) Excepțiile prevăzute de prezenta lege de la plata unor taxe și obligații bănești, în vigoare la data emiterii aprobării pentru intrarea în legalitate, se aplică în mod corespunzător.

(12) Competența emiterii aprobărilor pentru intrarea în legalitate revine Gărzii Forestiere competente teritorial.

(1) Stabilirea volumului materialelor lemnoase în cazul controlului efectuat la operatorii economici care transportă/depozitează/prelucrează/comercializează materiale lemnoase se poate face prin măsurarea fiecărei piese sau prin metode de cubaj expeditiv.

(2) În cazul controlului transportului, agentul constatator din categoria personalului silvic sau agentul constatator prevăzut la art. 135 alin. (3) este obligat să realizeze un cubaj expeditiv al volumului încărcat în mijlocul de transport.

(3) În situația în care, în urma măsurătorilor realizate potrivit alin. (2), s-a constatat o diferență de cel puțin 5% la cherestele și 10% pentru celelalte materiale lemnoase, între volumul determinat prin cubaj expeditiv și volumul înscris în avizul de însoțire, și dacă operatorul economic/transportatorul acceptă rezultatul măsurătorii, agentul constatator dispune măsurile legale, în baza acestor măsurători.

(4) Dacă operatorul economic/transportatorul nu acceptă rezultatul cubajului expeditiv, acesta este obligat să asigure transportul, descărcarea și manipularea în vederea inventarierii piesă cu piesă conform măsurilor dispuse de agentul constatator.

De adaugat undeva in NCS: adoptarea unor prevederi care sa stopeze procesul de productie  lemnoasa in padurile periurbane din jurul marilor orase incepand cu municipiul Bucuresti;

Art. 158. Dispoziții tranzitorii

(1) Autorizațiile de funcționare a ocoalelor silvice prevăzute la art. 10 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare, rămân valabile pentru ocoale silvice de stat înființate de administratorii fondului forestier proprietate publică a statului și pentru ocoalele silvice de regim care funcţionează ca regii  autonome de interes local, similar asociațiilor și fundațiilor sau ca societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) În termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, ocoalele silvice de regim care nu funcţionează ca regii autonome de interes local, similar asociațiilor și fundațiilor sau ca societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sunt obligate să se autorizeze în condițiile prezentei legi.

(3) Ocoalele silvice nominalizate în vederea asigurării principiului teritorialității în baza Legii nr. 46/2008, republicată, cu modificările și completările ulterioare, își păstrează  această calitate după intrarea în vigoare a prezentei legi.

(4) Șefii ocoalelor silvice de regim angajați în condițiile prevăzute la art. 14 alin. (5)  din Legea nr. 46/2008, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la art.13 alin.(4), mai pot exercita această funcție maxim 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(5) Sintagma “autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură’ prevăzută de Legea nr. 46/2008, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se va utiliza până la aprobarea legislației subsecvente prevăzută de prezenta lege.

(6) Contractele de administrare sau serviciile silvice prevăzute la art. 16 din Legea nr. 46/2008, republicată, cu modificările și completările ulterioare, încheiate anterior intrării în vigoare a prezentei legi, rămân valabile în condițiile legii aflate în vigoare la momentul încheierii acestora.

(7) Normele referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spațiilor de depozitare a materialelor lemnoase și al instalațiilor de prelucrat lemn rotund, precum și cele privind proveniența și circulația materialelor lemnoase destinate consumului propriu al proprietarului, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 497/2020, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 570 din 30 iunie 2020, rămân valabile până la data aprobării acestora în condițiile prezentei legi.

(8) Sistemul informațional integrat privind trasabilitatea materialelor lemnoase dezvoltat în aplicarea Normelor referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase, regimul spațiilor de depozitare a materialelor lemnoase și al instalațiilor de prelucrat lemn rotund, precum și cele privind proveniența și circulația materialelor lemnoase destinate consumului propriu al proprietarului este utilizat și după data intrării în vigoare a prezentei legi, până la data dezvoltării sistemului informațional integrat pentru păduri, în condițiile prezentei legi.

(9) Datele, informațiile și procesele generate în sistemul informațional integrat privind trasabilitatea materialelor lemnoase sunt folosite cu continuitate și după intrarea în vigoare a prezentei legi.

(10) Aprobările privind scoaterea definitivă sau ocuparea temporară din FFN emise anterior intrării în vigoare a prezentei legi, rămân valabile.

(11) Documentațiile de scoatere definitivă sau ocupare temporară din FFN, depuse anterior intrării în vigoare a prezentei legi, dar care nu au fost aprobate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se refac cu respectarea prevederilor art. 38-48.

(12) Orice trimitere la art. 36-42 din  Legea nr. 46/2008, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se face la art. 38-48.

(13) Contractele de concesiune încheiate înainte de data  intrării în vigoare a prezentei legi sunt supuse dispozițiilor legii în vigoare la data la care acestea au fost încheiate, în tot ceea ce privește încheierea, modificarea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea acestora.

(14) Amenajamentele silvice in vigoare pana la data prezentei legi își mențin aplicabilitatea.

(15) Normele tehnice privind compoziții, scheme și tehnologii de regenerare a pădurilor și de împădurire a terenurilor degradate și Ghidul de bune practici privind compoziții, scheme și tehnologii de regenerare a pădurilor și de împădurire a terenurilor degradate, aprobate prin  Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 2533/2022, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1000 din 14 octombrie 2022, rămân valabile până la data aprobării acestora în condițiile prezentei legi.

(16) Normele tehnice privind îngrijirea şi conducerea arboretelor și a Ghidului de bune practici privind îngrijirea și conducerea arboretelor, aprobate prin  Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 2534/2022, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 989 din 12 octombrie 2022, rămân valabile până la data aprobării acestora în condițiile prezentei legi.

(17) Normele tehnice privind alegerea și aplicarea tratamentelor și Ghidul de bune practici privind alegerea și aplicarea tratamentelor, aprobate prin  Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 2535/2022, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 994 din 13 octombrie 2022, rămân valabile până la data aprobării acestora în condițiile prezentei legi.

(18) Normele tehnice privind amenajarea pădurilor și Ghidul de bune practici privind amenajarea pădurilor, aprobate prin  Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 2536/2022, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 999 din 14 octombrie 2022, rămân valabile până la data aprobării acestora în condițiile prezentei legi.

(19) Normele tehnice privind regenerarea pădurilor si  efectuarea controlului anual al regenerărilor și Ghidul de bune practici privind regenerarea pădurilor si efectuarea controlului anual al regenerărilor, aprobate prin  Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 2537/2022, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 995 din 13 octombrie 2022, rămân valabile până la data aprobării acestora în condițiile prezentei legi.

(20) Indicatorii de stare a pădurilor  prevăzuți la art. 67 se aprobă până la data de 31 decembrie 2026.

(21) Certificatele de atestare pentru lucrările de exploatare forestieră emise în temeiul Legii nr. 46/2008, republicată, cu modificările și completările ulterioare, își păstrează valabilitatea până la data expirării acestora.

(22) Sintagma „masa lemnoasă “ prevăzută de Legea nr. 46/2008, republicată, cu modificările și completările ulterioare se utilizează până la aprobarea legislației subsecvente prevăzută de prezenta lege.

(23) Studiile de specialitate pentru pădurile-parc, parcurile recreative și tematice avizate în Comisia tehnică de avizare pentru silvicultură până la data intrării în vigoare a prezentei legi, își păstrează valabilitatea.

(24) Strategia Națională pentru Păduri 2030 și Planul național de acțiune, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1227/2022, își păstrează valabilitatea până la data de 31 decembrie 2030;

(25) Hotărârea Guvernului nr. 1076/2009 pentru aprobarea Regulamentului de pază a fondului forestier publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 721 din 26 octombrie 2009 rămâne în vigoare 24 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi;

(26) În termen de 60 zile de la intrarea  în vigoare a prezentei legi, Autoritatea stabilește, prin Ordin al conducătorului Autorității, structurile de administrare care elaborează și implementează, pe zone pilot, regulamente proprii de pază conform normelor prezentei legi; stabilirea acestor structuri de administrare se face prin desemnare și/sau la solicitare.

(27) În termen de maxim 90 zile de la data emiterii Ordinului conducătorului Autorității prevăzut la alin.(26), structurile de administrare desemnate vor elabora  regulamente proprii de pază pe care  le vor implementa într-o perioadă de maxim 12 luni de la data aprobării acestora.

(28) Prețul mediul al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior aprobat prin Legea nr. 265/2017 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2017 privind prorogarea termenului prevăzut la art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1021 din 22 decembrie 2017,  se menține, până la data de 31.12.2025, la valoarea existentă la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(29) Până la aprobarea legislației subsecvente prevăzută de prezenta lege, se utilizează termenii și expresiile din Anexa nr. 1 la Legea nr. 46/2008 -Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(30) Regulamentul de valorificare al masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 715/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.  812 din 13 octombrie 2017, cu modificările și completările ulterioare își păstrează valabilitatea până la aprobarea Regulamentului de valorificare prevăzut la art. 110 alin. (1), în condițiile prezentei legi.

La articolul 19 din Legea nr.171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 23 iulie 2010, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(2) – Constituie contravenţii silvice, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât să constituie infracţiuni, şi se sancţionează cu amendă şi cu confiscarea materialelor lemnoase în cauză următoarele fapte:

a) transportul cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase, cu un volum cuprins între 0,1 şi 5 mc, neînsoţit de documentele specifice de transport, aşa cum sunt stabilite de normele privind circulaţia materialelor lemnoase.

Cuantumul amenzii se aplică după cum urmează:

1. 1.000 lei până la 2.000 lei, pentru un volum cuprins între 0,1 şi 1 mc, inclusiv;

2. 2.000 lei până la 4.000 lei, pentru un volum cuprins între 1,01 şi 3,00 mc, inclusiv;

3. 4.000 lei până la 6.000 lei, pentru un volum cuprins între 3,01 şi 5,00 mc, inclusiv;

b) transportul cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase, însoţit de documente specifice de transport, aşa cum sunt stabilite de normele privind circulaţia materialelor lemnoase, la care diferenţa dintre volumul constatat la momentul verificării şi cel înscris în avizul de însoţire este de cel mult 5 mc, inclusiv, cu luarea în considerare a toleranţelor legale şi a contragerilor specifice.

Cuantumul amenzii se aplică după cum urmează:

1. 1.000 lei până la 2.000 lei, pentru un volum cuprins între 0,1 şi 1 mc, inclusiv;

2. 2.000 lei până la 4.000 lei, pentru un volum cuprins între 1,01 şi 3,00 mc, inclusiv;

3. 4.000 lei până la 6.000 lei, pentru un volum cuprins între 3,01 şi 5,00 mc, inclusiv;

c) transportul cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase fără provenienţă legală, aşa cum sunt stabilite de normele privind circulaţia materialelor lemnoase.

Cuantumul amenzii care se aplică este cuprins între 5.000 lei până la 10.000 lei, pentru un volum cuprins între 0,1 şi 5 mc, inclusiv;

d) transportul de materiale lemnoase ale căror caracteristici nu corespund cu cel puţin unul dintre elementele înscrise în avizul de însoţire referitoare la:

(i) volum pe specii/grupe de specii, cu luarea în considerare a toleranţelor/contragerilor specifice;

(ii) specie/grupe de specii.

(iii) numărul de piese de lemn rotund cu diametrul la capătul subţire mai mare sau egal cu 24 cm sau numărul de bucăţi/colete de cherestele.

Cuantumul amenzii se aplică după cum urmează:

1. 1.000 lei până la 2.000 lei, pentru un volum cuprins între 0,1 şi 1 mc, inclusiv;

2. 2.000 lei până la 4.000 lei, pentru un volum cuprins între 1,01 şi 3,00 mc, inclusiv;

3. 4.000 lei până la 6.000 lei, pentru un volum cuprins între 3,01 şi 5,00 mc, inclusiv.

Sancţiunea complementară de confiscare se aplică pentru diferenţa de volum în plus constatată faţă de volumul pe specii/grupe de specii înscris în avizul de însoţire, cu luarea în considerare a toleranţelor legale şi a contragerilor specifice;

e)deţinerea materialelor lemnoase de către deţinătorii depozitelor, ai altor spaţii destinate depozitării temporare şi/sau ai instalaţiilor de prelucrare a materialelor lemnoase pe grupe de specii şi sortimente industriale, determinate ca diferenţe în plus dintre volumul stocului fizic și volumul stocului scriptic înregistrat în aplicația SUMAL 2.0 este de până la 20% din stocul scriptic, dar nu mai mult de 10 metri cubi la momentul constatării faptei;

Cuantumul amenzii se aplică după cum urmează:

1. 5.000 lei până la 10.000 lei, pentru un volum de până la 5% din stocul scriptic, dar nu mai mult de 4 metri cubi, inclusiv;

2. 15.000 lei până la 20.000 lei, pentru un volum de până la 10% din stocul scriptic, dar nu mai mult de 8 metri cubi, inclusiv;

3. 30.000 lei până la 50.000 lei, pentru un volum de până la 20% din stocul scriptic, dar nu mai mult de 10 metri cubi, inclusiv;

f) nedeţinerea materialelor lemnoase de către deţinătorii depozitelor, ai altor spaţii destinate depozitării temporare şi/sau ai instalaţiilor de prelucrare a materialelor lemnoase pe grupe de specii şi sortimente industriale, determinate ca diferenţe în minus dintre volumul stocului fizic și volumul stocului scriptic înregistrat în aplicația SUMAL 2.0 este de până la 20% din stocul scriptic, dar nu mai mult de 10 metri cubi la momentul constatării faptei;

Cuantumul amenzii se aplică după cum urmează:

1. 5.000 lei până la 10.000 lei, pentru un volum de până la 5% din stocul scriptic, dar nu mai mult de 4 metri cubi, inclusiv;

2. 15.000 lei până la 20.000 lei, pentru un volum de până la 10% din stocul scriptic, dar nu mai mult de 8 metri cubi, inclusiv;

3. 30.000 lei până la 50.000 lei, pentru un volum de până la 20% din stocul scriptic, dar nu mai mult de 10 metri cubi, inclusiv.”

(1)   Legislația subsecventă Legii nr.46/2008 – Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare, rămâne în vigoare până la elaborarea legislației în condițiile prezentei legi, în măsura în care nu sunt contrare prevederilor acesteia.

(2)   În termen de 90 de zile zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Guvernul României adoptă, prin hotărâre, la propunerea Autorității, Regulamentul de organizare și funcționare al Romsilva, prevăzut la art. 32 alin. (2).

La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:

a)         Legea nr. 46/2008 Codul silvic, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 12 august 2015, cu modificările și completările ulterioare,

b)         Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora, publicată  în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.  926 din 15 noiembrie 2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.84/2007;

c)         dispozițiile art.10 și 17 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 139/2005 privind administrarea pădurilor din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 939 din 20 octombrie 2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 38/2006, cu modificările ulterioare;

d)    dispozițiile art. 2 alin. (2), art. 5 alin. (1) din Legea nr. 56/2010 privind accesibilizarea fondului forestier național, republicată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 770 din 6 septembrie 2018.

e)         Hotărârea Guvernului nr.954/2002 privind aprobarea Regulamentului pentru stabilirea modalităţilor concrete de gospodărire a pădurilor şi de repartizare a resurselor materiale şi a surselor financiare cuvenite persoanelor fizice şi juridice pentru pădurile pe care le au în proprietate şi pe care le administrează prin structuri silvice de stat, pe baza contractuală, precum şi a obligaţiilor acestora publicată  în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.  686 din 17 septembrie 2002, cu modificările ulterioare;

f)          Hotărârea Guvernului nr.2293/2004 privind gestionarea deşeurilor rezultate în urma procesului de obţinere a materialelor lemnoase publicată  în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1261 din 28 decembrie 2004, cu modificările ulterioare;

g)         Hotărârea Guvernului nr.861/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de acordare, utilizare și control al sumelor anuale destinate gestionării durabile a fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice și juridice și a celui proprietate publică și privată a unităților administrativ-teritoriale și pentru aprobarea Procedurii de realizare a serviciilor silvice și de efectuare a controalelor de fond, publicată  în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.  573 din 18 august 2009, cu modificările ulterioare;

Anexele nr. 1 – 3 fac parte integrantă din prezenta lege.

a)     alei realizate din materiale ecologice, cu lățimea de maximum 2 m sau piste pentru biciclete;

b)     bănci;

c)      iluminat;

d)     puncte de informare cu suprafața de maxim 4 mp;

e)      toalete ecologice;

f)       construcții provizorii din lemn cu suprafața construită de maximum 15 mp.

În pădurile-parc se pot realiza împăduriri cu specii care nu sunt din tipul natural fundamental în locul arborilor extrași.

Pădurile-parc se vor constitui la solicitarea proprietarului/administratorului, în baza unor studii de fundamentare,  avizate în Comisia tehnică de avizare pentru silvicultură.

Suprafața de constituire a unei păduri-parc este de minim 3 ha, iar suprafața ocupată cu amenajări permise este de maxim 10% din suprafața încadrată ca pădure-parc.

(a) pădurilor primare sau a pădurilor regenerate în mod natural în culturi forestiere intensive; sau

(b) pădurilor primare în păduri regenerate artificial.

Există  mai multe criterii de clasificare a lemnului brut, cum sunt: specia, caracteristicile fizico-mecanice, forma în secţiune transversală, stadiul de transformare în cursul procesului de exploatare, modul de livrare şi destinația lemnului.

a) în regiunea de câmpie – 3.000 ha fond forestier;

b) în regiunea de deal – 5.000 ha fond forestier;

c) în regiunea de munte – 7.000 ha fond forestier.

a) pergole și/sau locuri de joacă pentru copii;

b) aventura-parc, instalații pentru cățărare sau inițiere în alpinism;

c) terenuri pentru paintball;

d) piste pentru biciclete și alte infrastructuri specifice sau favorabile circulației bicicletelor, precum și, după caz, poteci de pământ pentru deplasare pedestră și alergare și, separat, pentru ciclism montan și pentru deplasare ecvestră, piste pentru alergare, piste pentru deplasare pe dispozitive cu role, punți, pasarele și podețe aferente acestor căi de comunicație;

e) căi de acces aferente.

a) Servicii de aprovizionare, reprezentate de produsele lemnoase și nelemnoase;

b) Servicii de regularizare, identificate prin corespondența cu sistemul de zonare funcțională a pădurilor din grupa I funcțională;

c) Servicii culturale, identificate prin pădurile cu rol socio-cultural.

a) parchetele autorizate spre exploatare, cu condiția respectării prevederilor legale referitoare la evaluarea lemnului destinat valorificării;

b) vegetația din afara FFN, cu respectarea prevederilor legale referitoare la evaluarea lemnului destinat valorificării.

a)      terenurile cu eroziune de suprafață foarte puternică și excesivă;

b)     terenurile cu eroziune de adâncime – ogașe, ravene, torenți;

c)     terenurile afectate de alunecări active, prăbușiri, surpări și scurgeri noroioase;

d)     terenurile nisipoase expuse erodării de către vânt sau apă;

e)     terenurile cu aglomerări de pietriș, bolovăniș, grohotiș, stâncării și depozite de aluviuni torențiale;

f)       terenurile cu exces permanent de umiditate;

g)     terenurile sărăturate sau puternic acide;

h)     terenurile poluate cu substanțe chimice, petroliere sau noxe;

i)       terenurile ocupate cu halde miniere, deșeuri industriale sau menajere, gropi de împrumut;

j)       terenurile neproductive, dacă acestea nu se constituie ca habitate naturale;

k)     terenurile cu nisipuri mișcătoare, care necesită lucrări de împădurire pentru fixarea acestora;

l)       terenurile din oricare dintre categoriile menționate la lit. a)-k), care au fost ameliorate prin plantații silvice și de pe care vegetația a fost înlăturată.