Exista un loc in Romania unic ca importanta ecologica, atat pentru tara, cat si pentru Europa: Muntii Tarcu-Godeanu-Retezat.
Un triunghi magic care formeaza impreuna un imperiu al naturii, cu o biodiversitate uimitoare. Dar coltul de rai ce ar putea sa devina atractia principala a turismului romanesc urmeaza sa fie taiat in doua de o sosea asfaltata: Drumul National 66A (DN 66). Asa au decis Guvernul Romaniei si cativa afaceristi locali din Hunedoara, Gorj si Caras Severin. La fel ca la Rosia Montana, studiul lor de impact asupra mediului este de fapt un alibi pentru o crima comisa cu sange rece, impotriva naturii. Teza este deja stiuta: asfaltul nu va dauna padurii ci, dimpotriva, va aduce beneficii. Intr-un gest superb de revolta si solidaritate, unii dintre cei mai renumiti specialisti ai Romaniei in probleme de mediu si fauna au mers la fata locului si au realizat benevol primul contra-studiu de biodiversitate din tara noastra. Acesta a fost posibil cu sprijinul Asociatiei ecologiste „Agent Green”, care se afla in linia intai pentru oprirea constructiei DN 66. Mai multor cercetatori, pe care i-am urmat pe teren, le-am pus aceeasi intrebare:
– De ce considerati ca nu trebuie asfaltat drumul DN 66, ce leaga Campul lui Neag (Hunedoara) de Baile Herculane (Mehedinti)?
Gabriel Paun,
biolog, Presedinte „Agent Green”
„Va fi distrusa cea mai frumoasa zona de padure montana a Romaniei”
Gabriel Paun
In primul rand, zona muntilor Tarcu-Godeanu-Retezat este ultima zona mai mare de 50.000 ha din Europa care a ramas neatinsa semnificativ de om. In lume, asa ceva mai exista doar pe Amazon, in Congo si in Indonezia. Ar mai fi padurile boreale din nord. Va dati seama ce bogatie uriasa are Romania?! Avem un tezaur, o comoara naturala, si ar trebui protejata cu orice pret! Drumul nu trebuie facut! Faci drumul, compromiti unicul peisaj forestier intact (PFI) si sansa localnicilor sa iasa din saracie. Si chiar daca drumul in sine nu ar fi o problema, asa cum insista sustinatorii acestuia, ceea ce aduce el este catastrofal pentru linistea de aici. Drumul va aduce cu sine nu doar defrisarea arborilor care au indraznit sa stea in calea asfaltului, ci si constructii haotice si un turism necontrolat, lipsit de o strategie durabila, care deja ne-a invadat in multe zone din tara. Turismul acela cu gratar la portbagajul masinii, muzica data la maximum si multe gunoaie ce raman in urma. Exista deja un drum de piatra care leaga cele doua zone geografice. De ce trebuie neaparat unul de asfalt? Cel putin 5 luni pe an ar fi inchis, pentru ca acolo cad zapezi foarte mari, cu pericol permanent de avalansa. Apoi, intretinerea drumului este foarte scumpa, pentru ca terenul este foarte accidentat, plin de torenti. O cheltuiala enorma pentru o economie de doar 30-40 de kilometri. Deja s-au facut 17 km de sosea, de la Uricani la Campusel. Este destul! Poti veni cu masina pana la intrarea in zona protejata. Se pot face hoteluri pana aici. Si mai departe ar ramane un traseu de plimbare minunat, pe drumul pietruit, deja existent. In felul asta, ai conditii si pentru turistii care vor confort, si pentru cei ce vor doar natura. O sosea asfaltata nu va creste importanta zonei, dimpotriva. Acum locul are unicitate si asta poate sa atraga un investitor si un turist. DN 66 trebuie oprit inainte de a distruge cea mai frumoasa si bogata padure a Romaniei! Fragmentarea padurilor este principalul motiv pentru disparitia mamiferelor mari. Asa se face ca frumoasa Elvetie care si-a construit sosele pana in creierii muntilor nu mai are nici un urs, iar Romania are.
Ionut Ghira,
„Disparitia amfibienilor pune in pericol intreg ecosistemul din zona”
Ionut Ghira
Din punct de vedere al herpetofaunei (reptile si amfibieni), constructia drumului va duce la distrugerea habitatelor care fac posibila imperecherea lor.
Domokos Csaba,
specialist in mamifere mari, Asociatia Milvus
„Cum vor trece animalele un zid de trei-patru metri?”
Partea de sosea construita pana acum e deja un obstacol important pentru mamiferele mari. Pentru lupi, ursi si rasi, in special, pasajul Jiu-Cerna fiind o trecere de mare importanta. Apoi cerbii, caprioarele si mistretii vor fi afectate intr-o mare masura. Cum vor trece un zid vertical, din beton, de 3-4 metri? Se vor face pasaje, s-au facut deja, dar sunt foarte inguste, prost amplasate si la nivel cu soseaua. Mai lipsesc semafoarele si ore de siguranta rutiera pentru ursi. Adevarata problema pentru aceste mamifere va fi insa ceea ce aduce drumul. Taierile de paduri, vilele si turismul murdar vor afecta foarte tare zona. Ursul, de exemplu, are un miros mai bun decat al lupului. El este deranjat de prezenta omului de la distante destul de mari. Unde se va refugia de aici? Pe unde va trece? La fel o sa fie cu rasii, in numar mare aici, o raritate. Cu aceasta sosea, Romania e pe cale sa piarda o zona bine conservata si unica in lume prin diversitatea ei.
Richard Hoffman,
specialist in lilieci, Asociatia pentru Protectia Liliecilor din Romania
„Arborii taiati ii vor lasa pe lilieci fara casa”
Richard Hoffman
Exact acest tronson, pe unde ar urma sa se construiasca DN 66, este habitatul ideal pentru lilieci. Si ca adapost, si ca altitudine. Este un mediu optim pentru toate speciile.Din 50 in 50 de metri, sunt arbori in care locuiesc. Asta, datorita unor prieteni cum ar fi ciocanitoarea. Ea scobeste in arbore, le pregateste o casa perfecta liliecilor. Intr-un arbore stau de la 2 la 200 de indivizi. De-a lungul soselei ce urmeaza sa fie facuta, se va taia padurea, deci li se va distruge habitatul. In plus, este o suprafata mare si nu ar trebui fragmentata in doua cu un drum. Deranjul in prezent este minim, dar „traficul de asfalt” ar fi dramatic. Arborii ce vor fi taiati vor lasa mai multe colonii de lilieci fara casa. In plus, ei vor fi afectati si de buldozerele, praful si zgomotul din inima padurii, unde si cea mai mica schimbare conteaza. Apoi, odata cu darea in folosinta a soselei, traficul va creste. Va fi o agresiune. Pasul Jiu-Cerna este si traseu de migratie spre Serbia, Bulgaria, Grecia, Croatia, tari in care este posibil sa se simta anumite dezechilibre. Cand drumul va fi terminat, vor veni alte probleme: insectele sunt atrase de lumina farurilor si cand liliacul vine sa le vaneze poate sa fie lovit de masini. Pe un drum cum este acesta, de piatra, pe care se circula cu 5-10 km la ora, nu este o problema. Dar daca se circula cu peste 60 km/h, liliacul nu mai poate evita impactul. El merge pe ruta lui obisnuita de vanatoare si vine o masina si il face praf. Pe Valea Cernei e plin de lilieci. Or, in raportul oficial al constructorilor se afirma ca nu exista deloc lilieci! Noi am gasit doar in cateva zile pe aceasta vale aproape toate speciile cunoscute din Romania! 26 de specii din 31! In doar doua zile, noi am inregistrat peste 600 de semnale! Ceea ce ne face sa credem ca ei nici macar nu au trecut pe aici.
Irina Goia,
botanist, Universitatea „Babes-Bolyai”
„Chiar astazi am gasit o specie protejata prin Conventia
de la Berna”
Irina Goia
Chiar astazi am gasit o specie protejata prin Conventia de la Berna si Lista rosie europeana. N-am crezut ca exista asemenea minuni aici. Am gasit un muschi vulnerabil. Creste numai in etajul molidului. Creste pe lemn putred, deci este destul de efemer si dispare foarte repede. Se afla la 5 metri de drum!
Daca doriti sa sustineți Asociatia Agent Green va puteti adresa la: e-mail: gabriel.paun@agentgreen.org
scris de Catalin Manole
