Inainte …
* Baronul Kendefi si Romsilva sunt tapinarii fruntasi ai padurii virgine din Muntii Retezat *
GABRIEL PAUN,
presedinte „Agent Green”
„Cand au vazut padurile din Retezat, cercetatorii straini au cazut in genunchi”
– De cateva luni, pe valea Raului Mare din Parcul National Retezat, trec camioane incarcate cu „cadavre”: arbori seculari, rapusi de lacomie. Abatoarele de paduri fac macel, in cel mai frumos parc al Romaniei! Ce se intampla?
– Pe drumul din dreapta lacului de acumulare de la Raul Mare, pe primii cinci kilometri, padurile sunt decimate de baronul austriac Kendefi. El are mii de hectare primite prin retrocedare si taie acolo, pentru ca este zona tampon, limita Parcului National Retezat. De fapt, taie in aria protejata „Natura 2000”, unde sunt paduri virgine. Taie si mai departe, unde legal ele nu sunt considerate paduri virgine, pentru ca nimeni nu le-a catalogat ca atare. Si se profita de acest lucru. Dar de facto, acelea sunt paduri virgine, unde nu ar avea ce sa caute drujbele si camioanele. In acest moment doar 30% din padurile virgine ale Romaniei sunt declarate ca atare si este urgent sa le protejam prin lege. Din pacate, ne lipseste aceasta baza legala pentru a opri taierile. Pe locul doi, dupa Kendefi, taie Romsilva. Si se taie mult, pe o distanta de inca aproximativ opt kilometri. Am fost in zona cu cercetatori germani, austrieci, belgieni, olandezi, si cand au vazut padurile virgine, au ingenuncheat si au zis: „Doamne! Nu credeam ca exista asa ceva in Europa! Asa ceva mai exista doar in Canada si in Siberia!”. Paduri in care e greu de patruns, necalcate vreodata de picior de om, dar decimate astazi cu voluptate, prin lacomia catorva inconstienti.
Gabriel Paun
Au intrat peste zece kilometri in padurea virgina, cu tafuri si camioane, totul cu acte in regula, si culmea, cu derogare de la ministerul mediului! Cred ca d-l ministru Laszlo Borbely habar nu a avut ce a semnat cu o mana criminala. (Sau poate ca rudenia cu baronul Kendefi sa-l fi inmuiat.) S-a intrat cativa kilometri chiar in Parcul National Retezat! Scuza a fost ca padurea este infectata cu ipide, niste insecte care mananca molidul, si trebuie curatata. Dar aceasta insecta a existat dintotdeauna si nu este nevoie sa tai padurea, ca sa scapi de ea. Natura isi gaseste singura echilibrul si, la un moment dat, apar inamici naturali ai ipidelor, pasari, alte gaze, si problema se rezolva de la sine. S-a mai intalnit aceasta situatie in Europa si decizia a fost sa nu se intervina, pentru ca este o reactie normala a naturii, la un exces de padure de molid. La noi s-a ales foarte repede solutia extrema: drujba. Din pacate, nimic nu justifica reteaua de drumuri forestiere pentru camioane, facute prin inima padurilor virgine. Este foarte grav ce se intampla, distrugem o comoara verde milenara si nu exista reactii oficiale. Inca nu stim exact dimensiunile acestei catastrofe, momentan, banuim ca este in jurul cifrei de 30 de hectare de padure virgina pusa la pamant, rasa. Si vestile proaste nu se opresc aici. Drumurile camioanelor sunt pline de uleiuri de la masini, au tras bustenii prin apa si au distrus ecosistemul acvatic si lista ar putea continua. Unde s-a taiat la ras, exista pericolul real ca muntele sa o ia la vale, asa cum s-a intamplat si in alte zone ale Romaniei. Pe scurt e o catastrofa.
– Mai exista o amenintare care tinteste rezervatia naturala din Retezat: o sosea ce urmeaza sa treaca prin mijlocul unicului peisaj forestier intact din Europa, celebrul DN66…
Raiul verde. Padure virgina
– In cazul DN66 s-a dat acordul de mediu pe baza unui raport incomplet. Noi i-am dat in judecata pe cei de la Agentia Nationala de Protectie a Mediului. Nu s-au inceput inca lucrarile. Probabil vor intra cu drujbele in noiembrie-decembrie. Noi vom fi acolo si nu vom ceda. Incercam sa ii blocam, dar sansele sunt mici. Nu vom putea decat sa stam in fata buldozerelor. Propunem o solutie de compromis: sa se asfalteze doar pana la pasul Jiu-Cerna, si de acolo mai departe sa ramana drum forestier refacut. Am gandit si un proiect alternativ, care sa aduca bunastare localnicilor: ecoturismul. Membrii asociatiei noastre, Agent Green, au infiintat deja o agentie de ecoturism, care va folosi 100% produse locale. Promovam zona si aducem turisti din tara si strainatate. Anul acesta a fost organizata acolo si prima tabara de copii, ce s-a bucurat de succes. A fost o tabara speciala, in care i-am plimbat pe copii, i-am invatat ce inseamna un parc national, le-am prezentat plantele, i-am invatat cum sa recunoasca urmele animalelor. Au dansat, au pictat, au avut curs de flora si fauna, cum sa se orienteze in teren, i-am dus pe munte pana pe varful Iorgovanu, loc plin de legende. Si totul a fost cu resurse locale, de la mancare si cazare, pana la ghizi.
O comoara dispretuita
Fara cuvinte …
– Retezatul ar putea sa devina perla coroanei turismului romanesc. Ce ar trebui facut ca sa fie pus in valoare?
– Am vizitat toate parcurile nationale de succes din Europa, din Portugalia pana in Croatia, sa vad cum au reusit ei. Au reusit numai prin ecoturism. Primul pas este sa pregatesti terenul, si trebuie sa ne grabim, pentru ca altfel ramanem prea in urma. Plidvice, in Croatia, e o bijuterie de parc, in care nu prea veneau turisti. S-a facut printr-un concept unitar, o marcare a parcului cu panouri informative cu trasee, cu puncte de bell-vedere, trasee de plimbare si de biciclete.Brusc, s-au trezit cu peste un milion de turisti pe an. Nimic agresiv, cu betoane, ci doar locuri protejate, cu natura curata. Totul facut cu banii agentiilor din zona, care s-au asigurat in felul acesta si ca banii turistilor vor ramane acolo. Parcul la ei este impartit pe zone: zona de protectie stricta – nu intri, zona de protectie integrala – intri doar pentru vizitare, si mai e zona de dezvoltare durabila, unde ai voie sa faci pensiuni si poti sa faci orice activitate in limita unor norme de liniste si poluare. Gasesti, intr-un astfel de loc, toate distractiile posibile, pentru orice varsta si orice buzunar. Noi am propus autoritatilor din Romania astfel de programe, dar pana acum, nimeni nu s-a aratat interesat. Toti vor turism industrial, cu hoteluri uriase si profituri imediate. Noi tocmai un astfel de turism nu dorim in Retezat. Vrem ca oamenii sa aiba profit, dar nu cu pretul mutilarii naturii. Se cheama turism extensiv: e mai bine sa ai mai multe pensiuni micute si cochete, intime si frumoase, decat sa ai un hotel de o mie de locuri, al unui bogatas, unde sa se adune masinile scumpe in parcare.
– Ce s-a amenajat pana acum in Retezat?
Amintiri de la Romsilva si Kendefi
– Am inceput amenajarea parcului noi, cei de la Agent Green, pentru ca autoritatile nu s-au aratat interesate, si aici ma refer la politicienii cu putere de decizie, din ministerele mediului si turismului. Ne-am propus sa facem in fiecare an cate ceva, fara sa mai asteptam ajutor „de la centru”. Asa am reusit sa amenajam primul drum tematic, „Calea lupilor”, care urca de la Carnic pana la Bucura, cel mai mare lac glaciar din Romania, si ajunge la Buta. E un traseu de aproximativ 11 ore, foarte bine marcat si foarte bine intretinut, cu panouri explicative si indicatoare. Anul acesta am amenajat si cascada Lolaia, un loc superb, pe care l-am pregatit cu un drum pe care poate merge usor si o persoana mai varstnica. Lolaia e o bucata de Paradis, cine vrea sa mearga sa o vada o sa fie fericit, cand o sa ajunga acolo! Daca vor veni turisti si vom castiga ceva bani, totul se va reinvesti in amenajari de acest fel. Deocamdata, insa, ne concentram pe oprirea taierilor de padure virgina: este urgenta numarul unu.
Fagul si molidul – o poveste de dragoste intre doi copaci
– Cine ar trebui sa intervina pentru a opri macelul padurilor, distrugerea unui parc de importanta europeana?
– Am instiintat Academia Romana si Ministerul Mediului; asteptam sa vina cat mai repede consiliile stiintifice pentru a evalua situatia. Academia a cerut un control „independent”. Adica, sa nu fie nimeni din cei implicati in aprobarile de la mediu si de la Romsilva. Sa speram ca vor veni oameni de stiinta, care sa dea un verdict rapid, clar si impartial. Suntem singura tara din Europa care mai are paduri virgine pe suprafete atat de mari. E un capital urias, pe care trebuie sa il pastram si sa il conservam. Mergeti intr-o astfel de padure virgina! O plimbare de o ora va readuce zambetul pe buze, oricat de tristi sau deprimati ati fi. Natura e un miracol, ar trebui sa ne bucuram de el. E casa noastra, cea mai frumoasa din cate pot exista. Nu ar trebui sa uitam asta nici o secunda. Toti cei ce iubim Romania si frumusetea ei unica in Europa putem interveni. Oricine poate sa faca ceva. Poate trimite un email, o scrisoare, se poate inscrie intr-un ONG si poate sa devina voluntar pentru o astfel de cauza in care crede.
– Sau poate vota imaginea cu fagul si molidul din Retezat, pe care ati propus-o in concursul european „Arborele Anului”. Despre ce este vorba mai exact?
… si dupa apocalipsa
– E o poveste de dragoste intre un fag si un molid. Aceste specii au crescut mereu una la umbra celeilalte. Acum avem doi astfel de arbori, un fag si un molid, care s-au inaltat imbratisati. Exista o poienita unde au cazut impreuna, cu ani in urma, doua seminte. Ele au crescut acum ca un singur copac. S-au ridicat catre cer intr-o imbratisare emotionanta, impletindu-si trunchiurile. Isi dau pe rand lumina unul altuia, se protejeaza unul pe altul. In fata lor, pe aceasta vale, ies dupa o ploaie torentiala de vara sa se usuce pe iarba, la soare, caprioarele si cerbii. Fagul si molidul vor fi prima victima a drujbelor si buldozerelor care incearca sa faca un drum inutil, prin mijlocul unei paduri virgine, unica in Europa. Noi am inscris cei doi copaci in competitia anuala numita Arborele Anului, atat pentru frumoasa poveste de dragoste, cat si pentru ca reprezinta un simbol: simbolul naturii virgine, pe care nu vrem sa o asfaltam sau sa o transformam intr-o afacere imobiliara. Este o competitie europeana, castigata anul trecut de un tei din Romania. Speram ca anul acesta sa castigam noi. Ultima zi de vot este 30 octombrie. Se voteaza numai pe internet, on-line. Imi pun mari sperante in cititorii „Formulei AS”, care ar putea sa ne voteze si, in felul acesta, sa faca un gest pentru salvarea padurilor unice din Retezat.
Cei ce doresc sa sustina protejarea Retezatului, pot vota fagul-molid in competitia Arborele Anului la adresa: www.arboreleanului.ro/voteaza
